Guvernul Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege privind noile taxe şi impozite şi măsurile din sectorul bugetar. Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi, la începutul discursului prin care îşi asumă răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri fiscale că de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură, s-a terminat cu privilegiile la stat, s-a terminat cu excepţiile din mediul privat. Parlamentarii USR şi AUR au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa taxelor instituite prin proiectul de lege.
Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit în plen comun marţi, pentru asumarea răspunderii Guvernului Termenul de depunere a amendamentelor la iniţiativa legislativă a fost ora 13.00, după care Guvernul s-a reunit în şedinţă la Palatul Victoria, pentru a discuta şi integra amendamentele acceptate la proiectul de lege pe care premierul Marcel Ciolacu l-a prezentat în Parlament.
Parlamentarii USR au afişat pancarte cu mesajul ”Ciolacu, esti pe drojdie”, ”Măriţi taxele ca să furaţi cu porbagajul”, sau cu fotografii ale mitei primite de fostul preşedinte al CJ Vaslui, social-demnocratul Dumitru Buzatu. De asemenea, și parlamentarii AUR au afișat mesaje critice la adresa taxelor instituite prin proiectul pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea.
Şedinţa de plen a fost precedată de un scandal în coaliţie, legat de apariţia unui articol nou, care prevedea o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta. În plus, taxarea băncilor se modifică în sensul în care acestea ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%.
Deputatul PNL Florin Roman a declarat că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD din Ministerul Finanţelor, Daniela Pescaru.
Executivul a aprobat, luni, proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România”.
Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Executivul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată. AUR vrea să depună o moţiune de cenzură, dar nu are semnăturile necesare, iar USR şi Forţa Dreptei au anunţat că vor contesta la Curtea Constituţională proiectul pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, este considerat adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia va fi făcută în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Măsurile adoptate:
1. Creşterea impozitării microîntreprinderilor:
1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei;
cu 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)
Impactul bugetar preconizat – 6 mld. lei – 700.000 de microîntreprinderi afectate.
2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o C.A care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)
Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;
Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;
Impact bugetar – 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.
3. Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor
Dacă varianta Guvernului arăta că se introduce un impozit de 1% pe cifra de afaceri, un amendament depus cu puţin timp înainte de vot propune un procent de 2% pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% începând din 2026.
Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.
Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.
4. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
5. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro)
Impact bugetar estimat – 150 – 200 mil. lei.
6. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux.
Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.
Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.
Impact bugetar 300 – 500 mil. lei.
7. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.
Impact bugetar estimat – între 500.000 lei – 1 mld. lei.
8. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.
Impact bugetar între 500.000 lei – 1 mld. lei
9. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
10. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
11. Cresc accizele la ţigări şi alcool
Produse care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere
Lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere
Produse destinate inhalării fără ardere, care conţin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină
12. Sistemul e-Factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024. În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia
B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat.
Ce impact vor avea măsurile în 2023 şi 2024
Impact bugetar măsuri în 2023 – zero
Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei
Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei
Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei
Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei
