Sunt aproape 24 de ani de când Corina Munteanu își împletește viața cu mediul de afaceri. În cele două decenii, antreprenoarea s-a dovedit a fi un adevărat cameleon, până acum trecânt prin diverse domenii, cu cele nouă businessuri fondate. A început în 2000, cu o revistă de informații și publicitate care se distribuia gratuit în Capitală. Apoi, după ce și-a însușit gestionarea unei afaceri, și-a dorit să înceapă să se extindă pe orizontală. O astfel de strategie s-a dovedit a fi mutarea care, pe termen lung, a făcut diferența între un novice și un antreprenor cu stofă. „A fost cea mai bună alegere să mă extind pe mai multe segmente, pentru că, atunci când a venit criza financiară din 2008-2009, am putut să trec altfel peste acea perioadă. Am putut jongla cu afacerile, le-am putut susține pe cele care nu mai mergeau cu cele care încă făceau un profit frumos. De exemplu, revista ar fi dispărut dacă nu aveam eu din ce să o susțin, pentru că primul lucru pe care l-au făcut atunci antreprenorii a fost să taie bugetele de publicitate. Or, revista era o publicație susținută exclusiv din contractele de publicitate”, arată Corina Munteanu.
După alți câțiva ani de experiență acumulată, putea deja alege să facă ceea ce o împlinește. Banii nu mai erau neapărat o miză, pentru că ajunsese la nivelul la care a conștientizat că poate face absolut orice își propune în business. Așa că din 2013 și-a urmat sufletul și s-a oprit la industria de Beauty&Health. A decis atunci să facă exit din toate celelalte afaceri pe care le mai gestiona și a mers mai departe cu un salon de înfrumusețare, Hermosa Beauty Center, pe care, de această dată, a ales să îl dezvolte pe verticală. În plus, acest tip de afacere i-a permis Corinei să ia pulsul clienților „la cald”, pentru că ea, pentru a se simți împlinită, trebuia să aibă în față oameni pe deplin mulțumiți de serviciile primite de-a lungul anilor. Iar industria înfrumusețării i-a permis acest feedback direct. „În acest domeniu știi exact dacă o clientă sau un client a plecat mulțumit de la tine atunci când îți intră din nou pe ușă. Or, dacă nu facem oamenii fericiți, pentru ce mai muncim noi, antreprenorii? Pentru mine asta înseamnă antreprenoriat: să fac ceva în folosul comunității în care trăiesc. Și nu să fac oricum acel ceva, ci să îl fac bine, ca pentru mine”, povestește antreprenoarea. Ulterior, cu această mentalitate sănătoasă, a ajuns să dețină un lanț de saloane. Însă provocările domeniului, dar și lipsa de predictibilitate economică din România și-au pus amprenta pe visul ei. „Am tot oscilat cu numărul de saloane. Cel mai mult am avut 7, dar mi-am dat seama că omul din spate, cel care gestionează, este motorul care pune în mișcare rotițele, iar dacă rotițele ruginesc sau încep să sară, nu mai funcționează tot ansamblul. De fapt, vreau să spun că atunci când mă implicam mai mult la unul dintre saloane, acela ajungea în top, apoi dacă îmi mutam focusul pe alt salon prelua acela poziția de leader. Și, recunosc, m-a dezarmat puțin treaba aceasta, așa că am început să reduc numărul saloanelor. Am preferat să investesc în oameni mai puțini, dar de calitate.”
Fără rude în business
A rămas acum cu patru saloane și, spre norocul ei, se bucură să fi strâns lângă ea o echipă productivă și deschisă la provocări. Asta i-a permis să se ocupe de strategia de business, în loc să gestioneze angajați dezinteresați de locul de muncă. De fapt, și aici are două principii de bază, care i-au devenit piatră de temelie de-a lungul anilor atunci când își stabilește strategiile de business: nu își angajează rudele și nu angajează o persoană doar pentru că își caută un loc de muncă. Însă implicarea ei în acest domeniu a depășit de mulți ani limitele propriului business, pentru că, de multe ori, cadrul legislativ fiscal, care se schimbă cu rapiditate în țara noastră, supra-reglementarea industriei înfrumusețării, fără însă a exista o lege specifică, fac ca această călătorie să fie una anevoioasă. Așa că a ales să îi ajute și pe alții și a înființat Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România. acum, se luptă zi de zi cu probleme punctuale, printre care se numără și munca la negru, care vine cu un dublu pericol: pe de-o parte riscul crescut de îmbolnăvire pentru clienți și pe de altă parte concurența neloială făcută saloanelor corecte. De fapt, povestea începe mai în spate, undeva în 2012, când Corina a lansat în cadrul Asociației Naționale a Antreprenorilor un proiect de suflet – „Vreau să fiu profesionist!”, prin care încerca să dea înapoi comunității o parte din succesul ei. „Programul are și acum ca obiectiv promovarea meseriilor în rândul copiilor proveniți din medii defavorizate, și este structurat sub formă de evenimente non-profit, concepute cu scopul de a învăța copiii ce înseamnă pasiunea pentru meseria aleasă, încurajând astfel dezvoltarea armonioasă, dar și educația pentru specializare, în vederea obținerii unui loc de muncă în profesia în care te-ai calificat”, povestește Corina Munteanu. Însă, pe măsură ce căuta parteneri pentru acest proiect, antreprenoarea a început să intre în contact cu foarte mulți actori din beauty, să le asculte problemele, să își identifice propriile probleme în poveștile lor și să realizeze că era nevoie de o voce unitară și puternică a industriei. Așa a început să organizeze mese rotunde cu proprietari de businessuri, cu profesioniști, cu furnizori de formare profesională, dar și furnizori de echipamente și de materiale specifice industriei. Dar momentul decisiv al înființării PADIR a fost 2020, când, în stare de urgență cauzată de pandemie, saloanele au fost închise printr-o Ordonanță de Urgență. S-a lucrat atunci intens și într-un mod organizat, cu susținerea CONAF, la măsuri care au fost prezentate Guvernului pentru sprijinirea domeniului. „Ne-am zbătut foarte tare în acea perioadă să ne facem auziți. Dar asta cumva și din cauza problemelor pe care le avem noi, pe plan intern, ca să spun așa. Nefiind fiscalizată toată activitatea, pentru că știm că sunt multe angajate care profesează și acasă, fără bon fiscal și așa mai departe, suntem văzuți ca o industrie mică, și atunci și măsurile pe care noi le solicităm sunt lăsate mai la urmă. Deci, pe de o parte am avut de tras cu Executivul, pe de altă parte ne luptăm cu munca la negru din industrie. De fapt, concurența neloială este o problemă în mult mai multe industrii, nu doar la noi.” Corina speră ca, pentru a rezolva această problemă, să dea o mână de ajutor și clienții, așa că a gândit și o campanie de informare în acest sens.
Prima dragoste nu se uită niciodată
Însă toate aceste provocări, peste care Corina Munteanu a trecut cu brio, nu se compară cu ce a trăit când a trebuit să renunțe la prima ei afacere, revista sa de suflet. A fost despărțirea cea mai grea de „bebelușul” ei. „Acolo, se punea deja problema că renunț la o parte din sufletul meu, și a fost cea mai mare provocare pentru mine să învăț să fac asta. Era inadmisibil să renunț la revistă și îmi era ciudă că nu pot să găsesc fix pentru ea strategia potrivită de salvare. Și am tot insistat vreun an, timp în care aduceam bani de acasă. Dar businessul e business, așa că am învățat ce aveam de învățat din această lecție și am mers mai departe. Însă, știi cum se spune: prima dragoste nu se uită niciodată. Așa e și în afaceri.” Iar lecții a avut multe de învățat, mai ales că a început să lucreze de la 16 ani, iar la 20 avea deja primul business. Însă toate reușitele ei nu s-au bazat doar pe experiența practică, ci și pe cea teoretică, pentru că învățarea continuă, din punctul ei de vedere, este cheia pentru a evolua și pentru a nu te plafona. De-a lungul timpului, a obținut specializări în mediere (2008), protocol și diplomație (Institutul Diplomatic, 2012), Drept Penal al Afacerilor (master), Business Mastery (LSS, 2018), Introducere în afaceri Europene (IER, 2020), Norme și proceduri de tehnică legislativă (Institutul European din România, 2020), iar lista poate continua. Dar cea mai importantă lecție pe care a învățat-o femeia de afaceri este că viața te poate surprinde oricând, oricât de pregătit simți că ești, mai ales că și obiectivele se schimbă odată cu vârsta. „Ce credeam la 20 de ani că înseamnă succes nu seamănă deloc cu ceea ce credeam la 30 de ani, și este total opus cu ceea ce cred la 40 de ani despre succes”, a concluzionat Corina Munteanu povestea ei despre antreprenoriat.
