În primul semestru al anului, s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, arată un studiu Coface. Potrivit studiului, contextul economic şi geopolitic internaţional rămâne unul complicat, astfel încât prelungirea războiului din Ucraina dar şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală. Pentru a doua parte a anului 2024 compania se aşteaptă la o deteriorare a mediului de afaceri, ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor.
”Cel mai recent studiu Coface România arată că în S1 2024 s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Se observă şi o deteriorare a comportamentului de plată în rândurile companiilor, numărul incidentelor de plată fiind cu 29% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023”, arată compania.
Datele indică, totodată, o creştere cu 73% a numărului de insolvenţe la nivelul companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, faţă de acelaşi interval din 2023.
”Contextul economic şi geopolitic internaţional rămâne unul complicat: prelungirea războiului din Ucraina dar şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală. În acest context, România a avut o creştere economică de doar 1,5%, în termeni reali, în primul semestru al anului 2024 faţă de primul semestru al anului 2023”, mai arată studiul.
Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după primele şase luni ale anului 2024 cu un deficit de 3,6% din PIB, comparativ cu 2,32% din PIB în aceeaşi perioadă din 2023. În primul semestru din 2024 cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 21,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, ajungând la 339,17 miliarde lei, în timp ce veniturile au crescut cu 13,5% ajungând la 275,5 miliarde lei. Acest deficit bugetar mare a condus la creşterea datoriei publice care a depăşit nivelul de 52% din PIB, fapt îngrijorător ţinând cont de creşterea marginală a PIB-ului.
Cele mai multe companii care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent activează în Comerţul cu ridicata şi amănuntul (986), Construcţii (766) şi Industria prelucrătoare (437) reprezentând 60% din numărul total de insolvenţe deschise.
Se observă o tendinţă de creştere şi în rândurile insolvenţelor companiilor mari şi anume +73% insolvenţe (companii cu cifră de afaceri de peste 5 milioane euro) şi un număr dublu de insolvenţe (companii cu cifră de afaceri cuprinsă între 0,5 şi 5 milioane euro) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a raportat o creştere constantă a numărului de insolvenţe în ultimii 6 ani, cu aproximativ 15,2% mai mare în S1 2023 comparativ cu S1 2019.
“Deşi mediul de afaceri din România a reintrat uşor în normalitatea pre COVID-19, nu este lipsit de provocări precum deficitul bugetar mare, conflictele militare, dar şi încercarea principalelor bănci centrale de a reduce dobânzile de politică monetară (SUA, UE) menţinând totodată un trend descrescător al inflaţiei. Pentru a doua parte a anului 2024 ne aşteptăm la o deteriorare a mediului de afaceri ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor. Această evoluţie poate fi observată şi în alte state, spre exemplu in Germania unde numărul insolvenţelor deschise în prima parte a anului 2024 a ajuns la maximul ultimilor 8 ani. Pe acest fond, companiile trebuie să-şi ia măsuri de protejare a afacerilor. Ca furnizor de servicii integrate de management al riscului de credit comercial sprijinim business-urile, pas cu pas, pentru a-şi securiza cash flow-ul,” a declarat Alina Popa, country manager Coface România.
Cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe comparativ cu primul semestru din 2023 au fost înregistrate în sectoarele Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+14%), Construcţii (+12%) şi Industria prelucrătoare (+11%).
“Cele mai importante motive pentru care companiile au intrat în insolvenţă diferă în funcţie de sectorul de activitate în care activează dar considerăm că cele mai importante sunt creşterea costului de finanţare şi a cheltuielilor operaţionale, scăderea vânzărilor şi creşterea datoriilor, în special a creditului furnizor. Merită menţionat, de asemenea, că în această perioadă a fost înregistrat cel mai mare număr de companii radiate din ultimele semestre dar şi cel mai mic număr de companii înmatriculate” a adăugat Tiberiu Chesoi, head of Claims Department Coface România.
Insolvenţele din primele 6 judeţe (Bihor, Cluj, Timiş, Iaşi, Ilfov, Braşov) şi Bucureşti, reprezintă aproximativ 50% din numărul total de insolvenţe, fapt ce nu trebuie să reprezinte o surpriză deoarece aproximativ 49% dintre companiile active din punct de vedere juridic din România sunt înregistrate în aceste judeţe.
În primele 6 luni ale anului 2024 au fost înmatriculate 68.223 de companii, aceasta fiind cea mai scăzută valoare din ultimele semestre, incluzând primul semestru din 2019. O evoluţie negativă se observă şi în ceea ce priveşte numărul de companii radiate, în primul semestru din 2024 fiind radiate 45.547 companii, în creştere cu 34% faţă de acelaşi interval din 2023.
Raportul tot mai mic din ultimii ani dintre înmatriculările şi radierile noi a făcut ca ritmul de creştere al companiilor active din economie să scadă, situându-se în acest moment la puţin peste 1,25 milioane de companii active.
Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României prin publicarea lor de către CIP în primele şase luni ale acestui an au fost refuzate la plată 19.031 de instrumente de plată, în timp ce valoarea totală refuzată la plată a fost de 1,134 miliarde lei. Deşi valoarea totală refuzată la plată a scăzut cu 4% comparativ cu primul semestru din 2023, numărul total al instrumentelor de plată refuzate a avut o creştere de 29% faţă de aceeaşi perioadă.
În prezentul studiu au fost considerate insolvenţele nou deschise, în baza datelor publicate de ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului). Analiza indicatorilor financiari pentru firmele considerate s-a bazat exclusiv pe declaraţiile financiare depuse la MFP în perioada analizată, în baza datelor prelucrate de Coface.
Studiul a fost realizat în august 2024.
