Tranziţia energetică în România are un ritm foarte redus, iar ca să atingem acele ţinte până în 2030 trebuie să fim echilibraţi şi să ne focusăm pe necesităţile momentului, a declarat, joi, Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, la cea de-a 8-a ediţie a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”.
„Din punctul meu de vedere, securitatea energetică înseamnă o dată capacitate de producţie de energie electrică, capacitate de distribuţie şi transport al energiei electrice şi, nu în ultimul rând, capabilitatea de apărare a acestei infrastructuri critice. România la acest capitol cred că putem să spunem că stă bine, pentru că avem capacitate de producţie, avem capacitate de transport şi operare de sistem la distribuţie. Într-adevăr, e nevoie de investiţii majore şi România este ţară-membră NATO, adică avem capabilităţi de apărare a acestor infrastructuri critice. În ultima perioadă se vorbeşte foarte mult despre tranziţia energetică, despre această trilemă. Toată lumea vrea să fie implicată în tranziţia energetică, să înverzim Uniunea Europeană şi acest continent european să dea acel exemplu că noi vom fi primii care o să investim maxim în tot ce înseamnă capacităţi de producere energie electrică din regenerabile. Pe de altă parte, tranziţia energetică în România, din punctul meu de vedere, are un ritm foarte redus şi vorbim despre cifre. În 2022, capacităţile de producere energie electrică puse în funcţiune erau de 25 de megawaţi, în 2023 de 1.000 de megawaţi prosumatori, 450 la panouri fotovoltaice şi 72 de megawaţi eoliene. Am înţeles că, începând cu anul acesta, o să vină un val masiv de punere în funcţiune a acestor capacităţi de producere de energie electrică, dar un lucru este cert: o să fie o presiune majoră pe operatorii de distribuţie”, a afirmat Antal.
Potrivit datelor prezentate de acesta, la ora actuală, în România, investiţiile în distribuţia şi transportul de energie sunt estimate la circa 13 miliarde de euro.
„Permiteţi-mi, totuşi, prin prisma faptului că sunt şi politician, nu pot să fac rabat de la acest detaliu important. Suntem în campanie electorală şi suntem în campania electorală pentru europarlamentare. Eu cred că este un moment foarte bun pentru a discuta mult mai apăsat despre această tranziţie energetică, pentru că eu unul cel puţin, cred că după 9 iunie, Parlamentul European, în prima instanţă, ca şi for legislativ al Uniunii Europene, o să aibă curajul şi puterea politică de a rediscuta tot ce înseamnă Green Deal şi de a rediscuta tot ce înseamnă „Fit for 55″. De ce? Pentru că, în paralel, de exemplu, Statele Unite au venit cu acel vestit program Inflation Reduction Act care, practic, facilitează investiţiile în SUA, unde componenta de emitere de CO2 este una derizorie (…) Tranziţia energetică este importantă, securitatea energetică este extrem de importantă, off shore wind categoric este foarte important, dar ca să atingem acele ţinte până în 2030, trebuie să fim echilibraţi şi să ne focusăm pe necesităţile momentului. Să venim şi la nivel politic, la nivel executiv, cu programe foarte bine dedicate pentru industrie, ca să putem să facilităm şi pentru consumatori aceste capacităţi de producere de energie electrică (…)”, a punctat demnitarul.
