Ne-am obișnuit să cuantificăm indutria auto românească doar în cifre de afaceri și număr de companii. Un alt indicator însă are darul de a oferi imaginea completă a importanței pe care aceasta o are în economie: numărul de angajați.
Cifra de afaceri a întregii industrii auto de la noi, incluzând aici atât producția de mașini cât și pe cea de componente, generează anual circa 31 de miliarde de euro, conform secretarului general al Asociațiai Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu. Mai mult chiar, în România, industria auto reprezintă 12% din PIB și nu mai puțin de 29% din totalul exporturilor.
Aceste valori mari, dar seci, nu par a spune mare lucru dacă nu sunt puse într-un context. Ei bine, un raport al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) scoate la lumină atât punctele forte ale României, cât și pe cele slabe, asigurând atât de necesarul context.
Conform oficialilor ACEA, România este unul dintre statele Uniunii Europeane în care ponderea angajaților direct în sectorul auto, din totalul celor care lucrează în industria prelucrătoare, depășește cu mult media europeană. Astfel, după liderul european al acestui indicator, Slovacia (16%), locul secund este ocupat de România, unde nu mai puțin de 15,2% din totalul angajaților în industrie activează în domeniul auto. Deși mulți s-ar fi așteptat ca zona de vârf a clasamentului să fie ocupată de state precum Germania sau Franța, acestea se află mult mai jos lăsând poziția a treia Suediei (13,8%), în timp ce pe locurile patru și cinci se clasează Cehia (13,7%), respectiv, Ungaria (12,7%).
Trecând la valori absolute, lucrurile se schimbă radical. Din totalul de 2.434.862 de angajați direct în producția de mașini și componente a Uniunii Europene numărul cel mai mare se găsește, desigur, în Germania. „Motorul Europei” are nu mai puțin de 868.870 de angajați direct în companii care produc vehicule și piese pentru acestea. Pe locul secund din acest punct de vedere se află Franța (226.927 angajați), iar pe trei Polonia (210.366 angajați). Clasamentul este completat, în ordine, de Italia (175.810 angajați), Cehia (175.791 angajați) și România (163.988 angajați). Din nou surprinzător, Spania (156.841 angajați) și Ungaria (96.805 angajați) se află mai jos în top.
Raportul ACEA arată și că, la nivelul întregii Uniuni Europene, grup de state care găzduiește 213 uzine de asamblare a mașinilor, motoarelor și bateriilor, au fost produse anul trecut 13.059.126 de vehicule, dintre care 10.890.123 au fost autoturisme.
Această producție a fost generată în primul rând de Germania (3.702.678 unități), urmată de Spania (2.205.582 unități) și Franța (1.447.036 unități). Înaintea României, care ocupă un onorant loc șapte cu cele 509.465 de mașini produse la Mioveni și Craiova, se află Cehia (1.221.246 unități), Slovacia (970.275 unități) și Italia (782.629 unități). Restul statelor UE au produs în 2022 mai puține mașini decât România.
Un capitol aparte, cu implicații care duc către nevoia României de a realiza produse cu o valoare adăugată mare, este cel al producției de mașini per angajat direct. Din nefericire, la acest capitol țara noastră se află la coada clasamentului cu 2,6 mașini realizate anul de un angajat în industria auto. Mai prost stau doar polonia (2 mașini/anjajat) și Lituania (0,04 mașini/angajat). Asta în timp ce media europeană este de 5,1 mașini/angajat, iar statele din Top 3 produc 13,4 mașini/angajat (Spania), 12,6 mașini/angajat (Slovacia) sau 10,5 mașini/angajat (Finlanda).
Trebuie înțeles că numărul mic de mașini realizate de fiecare angajat român nu este legat de faptul că se muncește fără folos, ci de lipsa mai multor capacități de asamblare a vehiculelor și de angrenarea multor angajați în zona de producție a componentelor. De altfel, din totalul celor peste 600 de companii cu activități în industria auto de la noi doar cinci (conform ACEA) asamblează vehicule, unele dintre ele într-un ritm extrem de scăzut. Este vorba despre Automobile Dacia Mioveni, Ford Otosan Craiova, ATP Truck and Bus Baia Mare, BMC Ciorogârla și Roman Brașov.
Industrie performantă, parc auto învechit
Dacă în privința rezultatelor industriei auto din România avem suficiente motive de bucurie, în domeniul utilizării vehiculelor statul stă mult mai rău. De exemplu, indicatorul „mașini noi per 1000 de locuitori” arată România la coada clasamentului cu 7 mașini/1000 locuitori. Din Uniunea Europeană mai rău stă doar Bulgaria (4 mașini/1000 locuitori). Asta în timp ce media europeană este de 21 mașini/1000 de locuitori, iar în state precum Luxemburg, Germania sau Belgia au fost înmatriculate anul trecut 65 mașini/1000 locuitori, 32 mașini/1000 locuitori, respectiv, 32 mașini/1000 locuitori.
În privința parcului auto lucrurile stau la fel de prost. Conform datelor ACEA, în România sunt înmatriculate în total (noi și vechi) 461 de vehicule/1000 de locuitori, singurul stat cu un raport mai slab fiind Letonia (453 vehicule/1000 locuitori. Pentru comparație, media europeană este de 651 vehicule/1000 de locuitori, iar în Polonia, Cipru sau Luxemburg există 796 mașini/1000 locuitori, 796 mașini/1000 locuitori, respectiv, 788 vehicule/1000 locuitori.
Și, dacă lucrurile nu arătau destul de rău în privința mașinilor pe care le conduc românii, este demn de menționat faptul că vechimea parcului auto este una dintre cele mai mari din UE. Astfel, autoturismele din România au o vechime medie de 15,1 ani, vehiculele comerciale ușoare de 13,9 ani, camioanele grele de 18,6 ani, iar autobuzele de 20,2 ani.
În același timp, media europeană arată o vechime de 12 ani în cazul autoturismelor, tot de 12 ani în privința utilitarelor, de 14,2 ani în cea a camioanelor și de 12,7 ani în a autobuzelor. Cei care încă mai cred că state precum Polonia sau Ungaria stau mai rău trebuie să își reconsidere opiniile, ambele state având parcuri auto ami noi decât cel din România. De altfel, mai rău decât noi din acest punct de vedere stă doar Grecia.
Grație achizițiilor tot mai mari de vehicule electrice, dar și de mașini cu sisteme de propulsie mai puțin poluante, la capitolul emisii de CO2 ale flotei de mașini nou achiziționate, România stă mai bine decât multe alte state. Astfel, în timp ce state precum Cipru, Cehia, Bulgaruia, Ungaria sau Slovacia au raportat emisii medii de peste 130 gr.CO2/km, acest indicator se situează în România la 119,7 gr.CO2/km. Media europeană este însă chiar mai jos, la 110 gr.CO2/km.
