Apicultorii români solicită autorităţilor acordarea unui sprijin financiar de 10 euro/familia de albine, având în vedere dificultăţile majore cu care se confruntă sectorul din cauza condiţiilor meteorologice extreme din anul 2024 şi a impactului negativ al importurilor de miere extracomunitară asupra pieţei interne.
„Anul 2024 a fost marcat de o serie de evenimente meteorologice extreme care au afectat drastic producţia apicolă. În Europa şi nu numai, condiţiile atmosferice, schimbările de climă provoacă mari probleme familiilor de albine şi, din păcate, nici România nu face excepţie. În acest an, am pierdut cam 40-45% din producţia de miere la nivel naţional. Producţia a fost afectată începând cu primul cules, cel de rapiţă, continuând cu cel de salcâm, unde producţia a fost calamitată până la 70% în unele zone, teiul la fel, iar la floarea-soarelui producţia a fost compromisă în cea mai mare parte a ţării din cauza temperaturilor excesive”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
Acesta afirmă că apicultorii fac eforturi deosebite pentru supravieţuirea şi păstrarea familiilor de albine, în condiţiile în care cheltuielile sunt tot mai mari, iar fără un sprijin financiar din partea statului efectivele de albine ar putea fi reduse în acest an.
„În ultimii ani, apicultorii au făcut eforturi deosebite pentru a menţine în viaţă familiile de albine. Nu se pune problema unei rentabilităţi în acest moment. Din discuţiile pe care le-am avut şi le avem zi de zi cu apicultorii, mulţi dintre ei nu vor introduce la iernat efective mari de albine, vor unifica roiuri sau familii mai slabe. Anul acesta, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare faţă de sezonul 2023, undeva la 218 lei pe familia de albine. Vă daţi seama că numai la o familie de albine este un efort financiar în plus de peste 200 de lei, la 10 familii sunt 2.000 de lei, iar la 100 de familii – 20.000 de lei. Nu este uşor, mai ales în condiţiile în care nici cantitatea de miere care s-a realizat în acest an nu poate fi valorificată la un preţ ce ar putea să asigure recuperarea sau acoperirea parţială a acestor cheltuieli. În plus, tinerii nu se mai prezintă la cursuri, nu mai sunt interesaţi de această activitate, pentru că îşi dau seama că e foarte greu să supravieţuieşti şi să-ţi menţii familia dintr-o activitate care depinde 99% de natură”, a avertizat şeful ACA.
Pe de altă parte, aceste dificultăţi sunt agravate şi de prezenţa pe piaţa internă a mierii extracomunitare, care a dus la scăderea semnificativă a preţurilor şi a afectat capacitatea apicultorilor români de a-şi valorifica producţia modestă obţinută în 2024.
„Suntem în al treilea an în care exporturile de miere au scăzut foarte mult, iar apicultorii trebuie să facă faţă acestor provocări legate de valorificarea mierii. Mierea care intră şi în România şi se valorifică pe rafturile magazinelor mari este o miere-amestec cu miere din Ucraina sau din China, amestecuri care nu au nimic cu calitatea deosebită pe care o are produsul românesc, dar preţurile la care acestea sunt importate sigur că fac o concurenţă acerbă produsului românesc. Astăzi se importă cu 6-7 lei kilogramul de miere, iar pe noi ne costă aproape dublu, undeva la peste 12-13 lei un kilogram de miere”, a spus Ioan Fetea.
Potrivit sursei citate, criza din apicultura românească nu va fi rezolvată prea uşor, chiar dacă în prezent Uniunea Europeană încearcă să implementeze o etichetare care să indice ţara de provenienţă a mierii, în cazul amestecului, şi procentul de amestec, deoarece în continuare în Europa intră destulă miere îndoielnică.
„Sunt ţări care produc miere îndoielnică şi în continuare intră astfel de miere în Europa. Am văzut că Uniunea Europeană chiar doreşte să pună o taxă vamală pe mierea importată din Ucraina. Acum s-a trezit să facă această vămuire, când s-au luat deja aproape 45.000 de tone anul acesta, iar depozitele sunt pline? Ucraina avea o normă de 18.000 de tone, s-a ajuns la 44.000 tone import şi probabil anul viitor vor începe tot în acest ritm, astfel încât este foarte greu să stăpânim controlul acestor activităţi, care sigur că vor duce la falimentul în mare parte a activităţii apicole. Această activitate a cunoscut o dezvoltare mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când au apărut mulţi apicultori profesionişti. Însă, în condiţiile actuale, o să înceapă să renunţe, pentru că e cam greu să reziste, chiar dacă au făcut investiţii serioase, unele pe fonduri europene. Vor renunţa la ele şi se vor orienta spre alte activităţi mai rentabile”, a afirmat preşedintele ACA.
Având în vedere toate aceste dificultăţi cu care se confruntă sectorul apicol din România, ACA a transmis încă din luna iulie o adresă la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în care solicită acordarea „unui sprijin financiar concret pentru apicultorii români”, astfel încât aceştia să poată face faţă provocărilor actuale şi să îşi poată continua activitatea. De asemenea, organizaţia a solicitat şi implementarea unor măsuri legislative pentru protejarea pieţei interne de mierea extracomunitară, care afectează grav valorificarea producţiei autohtone, dar şi pentru sprijinirea creşterii consumului de miere în România.
„Noi am făcut deja demersuri la Ministerul Agriculturii pentru a găsi fonduri, un sprijin de minimis pentru sector, iar domnul domnul ministru (Florin Barbu n.r.) a promis încă de anul trecut că va fi prins în bugetul de anul acesta. Era un ajutor undeva între 5 şi 10 euro pe familia de albine. Răspunsul pe care l-am primit de la dânşii este deja un laitmotiv, care vine de 3-4 ani: în funcţie de sumele care vor fi disponibile, se va vedea dacă se vor aloca sau nu aceste fonduri şi pentru familiile de albine. Or, în această perioadă suntem în perioada de formare a rezervelor de iernare pentru familiile de albine, care presupune o rezervă între 10 şi 17 kilograme de hrană pentru menţinerea în viaţă, dezvoltarea familiilor şi, sigur, pentru începutul de activitate în primăvara viitoare, în aşa fel încât să avem familii de albine puternice”, a explicat reprezentantul asociaţiei apicultorilor.
El a menţionat că, din cauza acestor schimbări climatice şi a temperaturilor extreme, albina şi-a modificat comportamentul, iar în ultima perioadă au fost o serie de atenţionări referitoare la faptul că albinele au devenit irascibile şi atacă.
„Din păcate, albina când nu are cules îl atacă şi pe apicultor, umblă prin spatele stupului. Ea este obişnuită să muncească, nu să întindă mâna. Dar, ce să facem? Am devenit din păcate dependenţi de aceste fonduri, de acest sprijin financiar, chiar dacă în urmă cu ceva timp nu ne gândeam la astfel de perioade”, a subliniat Ioan Fetea.
De asemenea, şeful ACA a susţinut că, în cazul în care nu va exista niciun sprijin financiar pentru sectorul apicol, acesta riscă să intre în colaps, o situaţie care nu s-a mai întâlnit în România de peste 40-50 de ani.
„În cazul în care nu vom primi niciun sprijin, ne paşte şi pe noi un colaps care probabil nu s-a mai întâlnit în ultimii 40-50 de ani în România, decât atunci după revoluţie, când efectivele au scăzut cu aproape 60-70%, şi ar fi păcat, pentru că încă mai avem o bază meliferă care în condiţii normale de precipitaţii şi de vreme, asigură rentabilitatea stupinelor. Din păcate, suntem obligaţi să stăm cu mâna întinsă an de an spre guvern pentru a fi sprijiniţi, nu să recuperăm pierderile, dar pentru a ne putea menţine în viaţă măcar familiile de albine”, a adăugat el.
Nu în ultimul rând, şeful ACA şi-a exprimat regretul că statul nu a găsit încă soluţii pentru aplicarea programului „Mierea în Şcoli”, amânat deja pentru al 18-lea an consecutiv, deşi România se află în coada clasamentului european privind consumul de miere.
„Guvernul nu găseşte încă soluţii pentru a valorifica mierea românească pe plan local, pentru copiii din România, pentru bolnavii din spitale, pentru bătrânii noştri, chiar dacă în ultimii trei ani a scăzut posibilitatea de valorificare şi de export a mierii româneşti şi, bineînţeles, a scăzut şi consumul. Vedeţi, nu a reuşit să găsească soluţii pentru programul ‘Mierea în Şcoli’. În aceste condiţii, mierea se vinde de-a lungul drumurilor, pe toate şoselele din ţară, se vinde în pieţe, noi încercăm să promovăm în continuare mierea românească şi produsele apicole prin târgurile apicole pe care le organizăm, dar şi pentru a sprijini apicultorii şi a menţine acest sector atât de frumos la un nivel de dezvoltare şi de producţie cât se poate de bun”, a susţinut reprezentantul apicultorilor români.
În ceea ce priveşte preţul de achiziţie al mierii, Fetea a menţionat că producţia slabă din 2024 va aduce şi preţuri mai mari.
„În prezent, la achizitori mierea polifloră este la un preţ între 8 şi 11 lei, depinde de achizitor, unde o vinde, ce face. Mierea de tei va fi mai scumpă cu 1- 2 lei, iar mierea de salcâm are un preţ de achiziţie undeva la 14-15 lei. Sigur, aşa cum am spus, s-a făcut în cantităţi mici şi este de presupus că va creşte acest preţ de achiziţie, pentru că a fost compromisă producţia între 50 şi 70% în cea mai mare parte a ţării, iar mierea de salcâm a fost întotdeauna apreciată de consumatorii români”, a arătat preşedintele asociaţiei.
Conform datelor oficiale, România are în prezent 2,3 milioane de familii de albine, însă şeful ACA consideră că este destul de greu de ţinut o evidenţă foarte corectă, atâta timp cât nu se face şi un inventar, pentru că sunt încă apicultori, undeva între 5 şi 10%, care nu sunt înregistraţi nicăieri.
România ocupă, în prezent, locul doi în Europa la numărul de familii de albine, după Spania, cu un total de 2,395 milioane, şi locul trei la producţia de miere.
Consumul mediu de miere în România este undeva între 600-750 de grame pe om anual, potrivit ACA, deşi datele Institutului Naţional de Statistică indică un consum de aproape un kilogram pe locuitor anual.
La nivel naţional sunt înregistraţi peste 35.000 – 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care deţin peste 60% din efectivele de albine din România.
