Anul trecut a fost unul de maxime provocări pentru sectorul energetic. Izbucnirea războiului din Ucraina a dat peste cap toate liniile de aprovizionare cu petrol, gaze și chiar energie electrică, iar energia, în general, s-a scumpit la niveluri istorice. Totuși, companiile din sectorul energetic au profitat de situație și au înregistrat câștiguri foarte mari. Din păcate, situația nu s-a reflectat automat în evoluția de la bursă, unde investitorii au fost precauți.
Criza energetică de anul trecut a fost provocată de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. Cum statele din Uniunea Europeană sunt dependente de importuri pentru energie în proporție de 60%, iar Rusia era principalul furnizor, criza a lovit din plin toate țările UE. În anii anteriori, Federația Rusă furniza circa 30% din petrolul necesar UE, circa 55% din cărbune și peste 40% din gazul natural, conform datelor Consiliului Europei.
Primele efecte au apărut la preșțul gazelor naturale. De la un preț de 150-200 de dolari pe 1.000 de metri cubi, adică 15-25 de euro pe MWh (megawat oră) s-a ajuns și la 250 euro/MWh, adică de zece ori mai mult. România este mult mai puțin dependentă de importuri, circa 20% din necesar este importat, dar făcând parte din UE trebuie să ne aliniem tarifele. Prețurile la care este tranzacționată energia depind de cotația de pe bursele europene de profil, ceea ce înseamnă că deși nu aveau costuri mai mari de producție, companiile au vândut mult mai scump. Barilul de petrol a sărit instantaneu la peste 120 de dolari, iar combustibilii s-au scumpit în consecință. Benzina și motorina au urcat brusc la peste 9 lei pe litru de la 6 lei și chiar dacă a coborât ulterior, prețul a rămas ridicat până anul acesta. La fel a sărit și prețul energiei electrice, care a urcat cu 165% în a doua parte a anului trecut comparativ cu 2021.
Evident, statul a intervenit și a limitat prețurile sau a compensat creșterea. Deciziile luat de statul român au provocat și mai mult haos, mai ales pe piața energiei electrice, unde a stabilit praguri diferite de preț în funcție de consum, ceea ce a dus la întârzieri masive ale facturilor. Hidroelectrica, devenită furnizor de electricitate către consumatorii finali, abia acum a reușit să emită facturi aferente anului trecut. „La nivel național și internațional, anul 2022 a adus un nou set de provocări pentru întreaga piață a energiei, și nu numai”, declară directorul general al Electrica, Alexandru Chiriță.
Evoluții divergente pe bursă
Grupul Electrica, distribuitor și furnizor de energie electrică, și-a prezentat săptămâna trecută raportul pentru 2022, în care arată că a obținut venituri totale de 10,01 miliarde lei, cu aproape 40% mai mari decât în 2021. Profitul net s-a situat la 559 milioane lei, mult peste pierderea de 553 milioane lei din 2021 și peste profitul net de 388 milioane lei din 2020. Dar performanța nu s-a regăsit și în evoluția cotației de la BVB, un acțiunile EL au început anul tercut la 10,2 lei, iar până în septembrie au coborât până la 6,15 lei, adică aproape 40%. Până la finalul anului au mai recuperat din pierdere, apropiindu-se de 8 lei, iar în prezent au urcat până la 8,6 lei pe acțiune.
Nici Transelectrica, transportatorul de energie electrică la nivel național, nu a mers mult mai bine pe bursă în primele opt luni ale anului trecut, deși rezultatele financiare s-au îmbunătățit vizibil. Cotația TEL a început 2022 la 21 de lei pe acțiune, dar a coborât la 16,95 lei până în septembrie, adică minus 20%. Din fericire a recuperat pierderea până la finalul anului și a încheiat la 21,9 lei pe titlu. Veniturile totale ale companiei în 2022 s-au ridicat la 6,28 miliarde lei, mult peste cele din 2021, de 3,75 miliarde lei. Profitul net înregistrat de Transelectrica a fost de 515 milioane lei, incomparabil cu câștigul de 0,45 milioane lei din 2021. Situația pe bursă a fost mult mai bună pentru companiile din sectorul gazelor naturale. Transportatorul de gaze Transgaz a debutat în 2022 cu o cotație de 13,93 lei pe acțiune și a rămas în teritoriul negativ doar în primele trei luni, după care a început să crească. Acțiunile TGN au încheiat anul trecut la prețul de 18,09 lei, adică un plus de aproape 30%. Veniturile totale ale companiei au fost de 1,58 miliarde lei, în creștere de la 1,36 miliarde lei, dar profitul net aproape s-a dublat de la 176,8 milioane lei în 2021 până la 350 milioane lei anul trecut.
Producătorul de gaze Romgaz a înregistrat anul trecut venituri de 13,6 miliarde lei, mai mult decât dublu față de cele de 5,85 miliarde lei din 2021. Profitul net a fost de 2,54 miliarde lei, cu 32% peste cel de 1,9 miliarde lei din 2021. Cotația SNG a început anul trecut la 37,85 lei pe titlu și au urcat până la 50,4 lei la jumătatea anului, dar ulterior au intrat pe trend negativ. Acțiunile Romgaz au terminat anul ușor mai sus decât au debutat, adică la 40,1 lei.
Nuclearelectrica, singurul producător de energie electrică nucleară, a avut de asemenea rezultate financiare foarte bune. Veniturile s-au ridicat la 6,5 miliarde lei, duble față de 2021, când au fost doar de 3,2 miliarde lei, iar profitul net a sărit de la 1,03 miliarde lei în 2021 până la 2,72 miliarde lei anul trecut. Pe bursă evoluția a fost mult mai puțin atractivă: a debutat în 2022 la 46,25 lei și l-a încheiat la 45,5 lei, după ce tot anul a fost în teritoriu negativ.
