Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, anunță o evoluție peste așteptări pentru compania pe care o conduce, cu indicatori de performanță depășiți și cu proiecte strategice în plină derulare. De la retehnologizarea reactorului 1 și construcția reactoarelor 3 și 4, până la investițiile în producția de izotopi medicali sau detritiere, compania avansează într-un ritm alert, lucru care aduce un pic de optimism în economia românească. Totuși, Cosmin Ghiță atrage atenția că urmează o etapă crucială pentru companie, în care vor trebui finalizate aspecte-cheie legate de finanțare, de reglementări și de mobilizarea ecosistemului de furnizori.
Cum s-a încheiat anul precedent și cum a fost prima parte a acestui an pentru Nuclearelectrica?
Cosmin Ghiță: Pot să spun că întotdeauna este loc de mai bine – este un principiu al culturii de securitate nucleară auto-îmbunătățirea și auto-critica în vederea îmbunătățirii performanței. Însă pot să spun că anul a debutat bine având în vedere condițiile date. Din punct de vedere al realizării de venituri, compania s-a plasat foarte bine – am început și contractarea de energie electrică, majoritatea fiind vândută aproape în totalitate pentru pentru pentru acest an. Acomodăm și trecerea la piață liberalizată, iar în paralel avem proiectele noastre majore care au fost demarate și care la acest moment se derulează cu succes. 2024 a fost un an foarte bun, în care ne-am atins absolut toți indicatorii, ba i-am și depășit. (…) Bineînțeles, ne-am confruntat și cu o creștere a prețului uraniului, dar echipa de la Nuclearelectrica s-a descurcat foarte bine și a reușit să obțină un un un profit peste peste așteptări.
Care sunt factorii care au contribuit la obținerea vârfului de cotație bursieră pentru acțiunile Nuclearelectrica?
C.G.: Compania s-a listat în 2013 la 11 lei acțiunea, a avut un un declin inițial – când am ajuns în această poziție era un pic sub 5 lei acțiunea. Acum suntem la 49 de lei, am fost consistent peste prețul de listare și este o companie care are tot potențialul de a crește mai mult, atât prin mai multă producție de energie electrică care e sprijinită de proiectele investiționale pe care le derulăm, dar și prin alte businessuri adiacente, cum este producția de combustibil, producția de dioxid de uraniu prin fabrica de prelucrare concentrat uraniu de la Feldioara, producția de izotop medical, proiect început recent de către noi cu Framatome, sau vânzarea de tritiu – pentru care pe 2 iunie am turnat prima șarjă de beton pentru construcția aceste instalații de detritiere.
Pentru că vorbiți despre proiectele investiționale, rămâne calendarul pentru reactoarele 3 și 4?
C.G.: Calendarul rămâne același. Am semnat anul trecut la Baku contractul EPCM (N.R. contractul de inginerie, achiziție și management al construcției), care e structurat în două faze – o fază anterioară mobilizării de șantier, cea în care suntem noi, faza doi, în care se antamează tot lanțul de aprovizionare, se definește ingineria, se pregătește, se pregătește mobilizarea de șantier și se obține decizia finală a Comisiei Europene pentru obținerea ajutorului de stat. Noi o estimăm între 24 și 30 de luni, așa a fost aprobată de către AGA și bugetată. Etapa a 3-a de fapt este construcția efectivă, care ar fi probabil din 2027, și o estimăm undeva la patru până la cinci ani.
Și retehnologiarea reactorului 1 este un proiect amplu…
C.G.: Da, s-a semnat contractul final anul trecut, un contract EPC în valoare de un 1,9 miliarde. Avem și contractul de project management, unde suntem asistați de către o echipă din Canada care a derulat cu succes cinci proiecte similare, și în momentul de față contractul se derulează bine. Am început negocierile pentru finanțare, o să vedem în cursul următoarelor luni chiar și primele primele contracte de finanțare închise și trageri ca urmare a acestor negocieri, iar la finele anului 2027 vom închide efectiv reactorul 1 și vom începe lucrarea, care este preconizată a se desfășura între 24 și 29 de luni.
S-a schimbat ceva în politica de la Washington după după alegeri, pentru că, știm, avem în derulare proiectul de la Doicești și exista o oarecare îngrijorare să nu se producă o reorientare?
C.G.: Proiectele nucleare se bucură de o susținere a ambelor tabere politice, dar trebuie să reamintesc că primul grant care a fost acordat pentru centralele nucleare de mici dimensiuni, cel care a evaluat amplasamentele și în cadrul căruia am ales chiar și amplasamentul de la Doicești, a fost autorizat de către președintele Trump în 2020. Proiectele nucleare exced ciclurile electorale și se desfășoară pe o amplă perioadă perioadă de timp, iar în momentul de față ce observăm din partea actualei administrații americane este o dorință de a accelera aceste aceste proiecte. A fost semnat și un un ordin executiv, ca un fel de OUG, de către președintele Trump chiar acum 3 săptămâni, prin intermediul căruia solicită accelerarea demarării proiectelor, înlesnirea finanțării și mobilizează inclusiv diplomația americană, dar și instituțiile financiare americane, să sprijine mai mai bine proiectul.
Spuneați de producția de izotopi cu destinație medicală că e un proiect la început. Care e calendarul?
C.G.: Ne uităm ca prima producție să fie în anul 2027, pornind de la unitatea 2, practic avem un parteneriat semnat cu cu Framatome, ei au făcut o implementare de producție de izotop medical Lutețiu 177, la o altă centrală nucleară similară din Canada, Bruce Power, pe care au realizat-o cu succes. Acest izotop utilizează un anumit spațiu din insula nucleară, care în momentul de față nu este utilizat pentru pentru producție, pentru a expune material Lutețiu la radiații înalte și pentru a produce acei izotopi care sunt foarte utili în tratamentele oncologice.
Cum priviți perspectiva lui 2025, cât a rămas din el, și a anului următor?
C.G.: Următoarele 18 până la 24 de luni sunt critice pentru aceste proiecte, pentru că vor trebui să trebui să se întâmple următoarele lucruri: definirea lanțului de aprovizionare și a tuturor partenerilor care vor fi mobilizați în aceste proiecte, inclusiv construcție și furnizare, și, doi la mână, definirea echipei largi, nu doar echipa de conducere, ci toți specialiștii care vor trebui anclanșați în derularea proiectelor. Asta în plan managerial. Mai important însă, în următoarele luni vor trebui asigurate o serie de permise, autorizații și mai ales aprobări de ajutor de stat. (…) Noi vom încerca să structurăm proiectele de asemenea manieră încât să nu se încadreze pe deficit. Prin acestea vom genera venituri foarte mari care pot fi colectate în beneficiul bugetului de stat și vom genera locuri de muncă care să susțină în continuare economia. Proiectele mari și proiectele nucleare au o amprentă foarte mare și benefică asupra economie și pot fi o soluție foarte bună pentru ieșirea din să contribuie la o la o ieșire dintr-o posibilă criză sau evitarea unei crize.
