Conflictul armat din Ucraina ar fi trebuit să se încheie, conform așteptărilor Rusiei, cu decizia guvernului de la Kiev de a capitula chiar în primele câteva zeci de ore de la atac. Au trecut, însă, doi ani de la izbucnirea războiului, timp în care economia ucraineană a suferit daune semnificative, impactul fiind extins și în restul lumii, potrivit unei analize realizate de experții XTB, casă de brokeraj listată pe bursa de la Varșovia.
Rusia a pierdut, în 2022 și în 2023, puțin peste 11% din PIB-ul său din cauza războiului, arată o cercetare efectuată de Institutul Național de Cercetări Economice și Sociale. La polul opus, nu este surprinzător faptul că, în cazul Ucrainei, pierderile se ridică la câteva zeci de procente. Cu toate acestea, impactul global este limitat și se ridică la aproximativ 1 punct procentual. În Zona Euro, impactul este chiar mai mare, unde au fost înregistrate pierderi de 1,2 și 1,5 puncte procentuale în ultimii doi ani.
„Conflictul armat a dus la întreruperea multor rute comerciale, dar, cel mai important, a provocat o creștere semnificativă a prețurilor la produsele de bază. Rusia este un important producător și exportator de mărfuri precum petrol, gaze naturale, grâu, porumb, aluminiu, paladiu și îngrășăminte. Așadar, suspendarea temporară a accesului la piața produselor din Rusia, cauzată în parte de sancțiuni, a dus la majorarea prețurilor cu câteva sute de procente în multe situații. Acest lucru a alimentat, bineînțeles, inflația, care răspundea deja la un aflux semnificativ de capital din partea guvernelor și a băncilor centrale după pandemie”, arată analiștii XTB.
Impactul războiului dintre Rusia și Ucraina a adăugat aproximativ 1,8 puncte procentuale la inflația mondială în 2022 și 0,9 puncte procentuale în 2023. Având în vedere localizarea conflictului, era firesc ca țările europene să fie cele mai vulnerabile în fața acestui efect. Lipsa accesului la resurse energetice ieftine din Rusia a dus la creșteri semnificative ale prețurilor în Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și țările baltice. În cele din urmă, au fost identificate alternative pentru livrările din Rusia, dar singurele avantaje ale acestei situații sunt diversificarea și securitatea energetică sporită pentru viitor.
Piața de mărfuri a revenit la normal, odată cu inflația
Prețurile materiilor prime s-au normalizat relativ rapid, având în vedere preocupările legate de disponibilitate. Petrolul brut a rămas la peste 100 de dolari pe baril din februarie până în iunie 2022. Totuși, după ce Rusia și-a redirecționat resursele către piața asiatică, s-a impus ca Europa să identifice furnizori alternativi, ceea ce a dus la o scădere cu 50% a prețurilor petrolului, de la vârfurile din 2022, la minimele din 2023.
Grâul a fost într-o situație similară. Acordul cu Rusia privind exportul de grâu ucrainean pe cale maritimă a permis explorarea altor piețe și trecerea la transportul terestru, deși acest lucru a dus la probleme semnificative pentru fermierii europeni, care au fost nevoiți să „concureze” cu grâul ucrainean și cu alte produse agricole. Din cauza faptului că transportul rutier presupune costuri de câteva ori mai mari decât cel maritim, mărfurile agricole și-au încheiat călătoria în țările vecine, ceea ce reprezintă o problemă atunci când se încearcă îmbinarea intereselor proprii cu sprijinul pentru statul ucrainean.
Situația a fost mult mai complicată în cazul gazelor naturale. Gazul rusesc ajungea în Europa prin conducte, așa că renunțarea la această resursă nu părea atât de evidentă. Cu doar câțiva ani mai devreme, Germania făcea presiuni pentru schimbări pe plan energetic, cu accent pe gaz – în special cel rusesc. În acest moment, Germania se confruntă cu o stagnare, care are legătură cu faptul că țara s-a dezvoltat datorită materiilor prime ieftine, care sunt, în prezent, în deficit de ofertă. Prețurile gazelor naturale în Europa au revenit, însă la nivelurile de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, merită remarcat faptul că tarifele erau deja în creștere în 2021, când Rusia a amenințat că va suspenda livrările către Europa.
Gazul din Rusia nu mai reprezintă o problemă pentru Europa
Europa a trecut la gazul GNL, iar prețurile au început să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie, evoluție care este legată și de creșterea competitivității pe piața gazelor lichefiate. Europa încă mai importă gaze din Rusia sub formă de GNL, dar de la companii private și într-o măsură mai redusă, deși se așteaptă ca și acest import să înceteze în viitorul apropiat, potrivit analiștilor din cadrul XTB. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că lipsa accesului la piața europeană a petrolului este cea mai dăunătoare pentru Rusia, deși în acest caz au fost găsite și rute alternative.
„Au existat adesea transbordări, schimbări de pavilion sau pur și simplu vânzarea de produse petroliere de la destinații inexistente anterior. În prezent, combustibilul din India ajunge în Europa, în timp ce producătorii și-au mărit semnificativ exporturile către Kazahstan și alte țări din fosta Uniune Sovietică”, arată analiștii financiari XTB.
SUA își îndreaptă atenția către alte regiuni-cheie
Conflictul din Ucraina este, de doi ani, un subiect adus în centrul atenției în fiecare zi – în special în ce privește ajutorul de care are nevoie statul condus de Volodimir Zelenski. Totuși, nu toată lumea mai este dispusă să continue să spriine Ucraina, chiar dacă există riscul extinderii conflictului în alte țări. Statele Unite deja se arătau mai puțin interesate de Europa înainte de conflict și priveau mai mult spre Taiwan. În paralel, situația din Orientul Mijlociu a devenit o preocupare „fierbinte” pe agenda liderilor lumii – nu numai în legătură cu conflictul dintre Israel și Hamas, ci și din cauza atacurilor Houthi susținute de Iran, asupra navelor comerciale. Având în vedere această situație, piața petrolului ar putea deveni chiar mai tensionată decât s-a dovedit în cazul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Noi sancțiuni pentru Rusia, dar ajutoare suspendate pentru Ucraina
Încă de la invaziei, Rusia a fost izolată de sistemul financiar global, iar multe active străine au fost înghețate. Instituțiile internaționale depun eforturi pentru a confisca aceste fonduri și pentru a le aloca pentru reconstrucția Ucrainei, proces care va fi unul anevoios, având în vedere complexitatea aspectelor juridice. Între timp, situația actuală de pe linia frontului a ajuns la un impas, deși există, de asemenea, rapoarte privind probleme mari pentru Ucraina din cauza lipsei de echipament militar suficient. Senatul SUA a adoptat un proiect de lege în valoare de 95 de miliarde de dolari, o mare parte din sprijin fiind destinat ajutorului pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Cu toate acestea, președintele Camerei Reprezentanților a decis să-i trimită pe congresmeni într-o vacanță de două săptămâni, iar fondurile sunt în prezent în așteptare – chestiune legată, desigur, de strategiile politice.
Aceste fonduri ar trebui, în cele din urmă, să fie deblocate, ceea ce ar duce la o creștere a ajutorului global al SUA la 170 de miliarde de dolari. Având în vedere că, din ianuarie 2023, de când republicanii au preluat majoritatea în Camera Reprezentanților, nu a fost aprobat niciun ajutor majoritar pentru Ucraina, se ridică întrebarea: ce se întâmplă dacă Donald Trump câștigă alegerile?
Alegerile din SUA, importante și pentru Ucraina
Declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la dorința de a se retrage din NATO sau cele prin care încuraja, indirect, Rusia să atace țările înarmate insuficient s-au aflat, așa cum era de așteptat, în centrul atenției. Pentru majoritatea țărilor europene, aceasta nu este o problemă. Polonia are cele mai mari cheltuieli de apărare ca procent din PIB, în comparație cu toate țările membre NATO – chiar mai mari decât Ucraina. Germania și Franța se alătură, de asemenea, grupului de state care cheltuiesc mai mult de 2% din PIB. Cu toate acestea, industria de apărare din Europa nu este atât de puternică pe cât ar putea părea. Livrările din Europa către Ucraina sunt insuficiente, ceea ce a dus, de asemenea, la o concentrare și mai mare a acestui stat pe producția internă.
În privința declarațiilor lui Trump, nu doar situația din Europa ar fi amenințată, ci și cea din Asia și din Orientul Mijlociu.
„Cel mai probabil, ne-am putea aștepta la un alt război comercial, care ar putea escalada într-un conflict mai amplu. Pe de altă parte, Trump s-ar putea concentra pe Orientul Mijlociu din punct de vedere militar, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la mișcări semnificative pe piața materiilor prime energetice. Deși victoria lui Trump ar putea fi de bun augur pentru americani sau pentru companiile americane în ceea ce privește impozitele (așa cum a fost cazul în 2016), consecințele altor acțiuni ar putea fi devastatoare”, subliniază analiștii XTB.
