Temperaturile înregistrate în septembrie și octombrie, semnificativ mai mari decât cele obișnuite, au adus modificări și în comportamentul consumatorilor. Unii antreprenori și-au văzut veniturile crescând, în timp ce alții așteaptă cu nerăbdare venirea frigului.
A noua lună a lui 2023 a fost, în partea de sud a țării, cea mai caldă lună septembrie de când se fac măsurători meteorologice, în timp ce în restul regiunilor a fost a doua cea mai caldă, după septembrie 1994. Temperatura medie a fost cu trei grade Celsius peste normalul perioadei, iar multe zile au fost de vară autentică, în numeroase cazuri maximele trecând de 30 de grade. Mai mult, în sudul extrem s-au înregistrat chiar și temperaturi caniculare. Octombrie nu s-a lăsat mai prejos, cu valori (mult) peste medie și cu cea de-a 21-a zi devenind cea mai caldă zi de octombrie din istoria înregistrărilor meteo în România. Iar noiembrie, deși a venit cu temperaturi ceva mai reduse și cu ploi, este și ea, cel puțin până la momentul scrierii acestor rânduri, semnificativ mai călduroasă decât normalul. De exemplu, media maximelor în Capitală în această lună este de circa 10 grade Celsius. Iar în primele două săptămâni am avut zile când termometrele au arătat până la 22 de grade.
Vremea bună a avut un impact greu de negat asupra unui număr destul de mare de sectoare economice. În primul rând, a fost stimulat apetitul românilor pentru activități în aer liber, mai aproape de natură. „Ia uitați-vă la parcare, e pe trei sferturi plină, zici că e o zi de vară”, spunea în penultimul weekend în octombrie unul dintre paznicii de la parcul de aventură Edenland din Balotești, lângă București, arătând spre sutele de mașini și scuzând, în acest fel, cozile de la casa de bilete. „În alți ani la final de octombrie fie era vremea mult prea rece și nu venea nimeni sau în cel mai bun caz funcționam la capacitate redusă. Dar azi suntem aproape de maximum”, adaugă bărbatul în timp ce încearcă să fluidizeze intrarea în parc.
Terasele au fost și ele semnificativ mai pline decât în alți ani. „Din 2016, de când s-a interzis fumatul în spațiile închise, terasa a funcționat 365 de zile pe an. Dar de pe la sfârșitul lui septembrie fie foloseam încălzitoarele, fie le dădeam clienților pături. Chiar și atunci, majoritatea prefera să stea înăuntru și să iasă doar din când în când, la o țigară. Anul acesta a fost altfel și am avut terasa plină până acum, la început de noiembrie. Și da, s-a simțit în plus la încasări”, spune unul dintre ospătarii clubului Fabrica din Capitală.
Câștigătorii încălzirii
Și în sectorul turismului vremea mai bună decât de obicei a sporit încasările. „Când e cald și soare oamenii sunt tentați să schimbe peisajul. Unii vin doar pentru o zi, în weekend, alții pentru câteva zile sau o săptămână. Însă s-a simțit o creștere în această toamnă comparativ cu alți ani, mai ales că și Transalpina a rămas deschisă –la fel ca și Transfăgărășanul, de altfel- până la început de noiembrie, cu vreo două săptămâni în plus decât de obicei”, spune Dragoș, proprietarul unei pensiuni din Baia de Fier, la poalele Parângului. „Au fost mai mulți turiști și la peșterile din zonă (a Muierilor și Polovragi), dar și la mănăstirea Polovragi. Cred că toată lumea a avut un pic de câștigat din asta”, adaugă el.
Chiar și la mare hotelierii și proprietarii de restaurante s-au trezit cu un aflux neașteptat de turiști, cu oameni veniți de la sute de kilometri pentru a se bucura de soare și de apa încă destul de caldă chiar și în octombrie. Drept urmare, unii dintre ei iau deja în calcul măsuri pentru prelungirea sezonului estival măcar până la finalul lui septembrie.
Și alte industrii focalizate mai ales pe perioada caldă a anului și-au văzut produsele la mare căutare. „Am comandat mai multă apă, bere, răcoritoare sau înghețată decât eram obișnuit. Până acum vreo două săptămâni am vândut de parcă era vară. De obicei prin septembrie-octombrie renunțam la gheață, căci se vindea greu și ocupa locul în congelator degeaba. Dar acum a trebuit să mai aduc, căci tot întrebau clienții”, povestește proprietarul unui magazin de proximitate din Roșu.
Lucrurile au mers bine și în alte zone care depind de vremea de afară. De la afaceri mici, cum ar fi închirierile de terenuri de mini-fotbal ori tenis, care de obicei aveau toamna multe zile moarte din cauza ploii și a frigului, până la proiectele de infrastructură, care, spre deosebire de alți ani, s-au desfășurat aproape netulburate de vreme. Ceea ce ar putea ajuta, de pildă, la inaugurarea cu luni bune înainte de termen a două sectoare de autostradă (Câmpia Turzii-Chețani pe A3 și DN1-A3 pe A0).
Jumătatea goală
De partea cealaltă, există și afaceri care au avut de pierdut din cauza vremii neobișnuit de blânde. Evident că firmele care produc și livrează combustibili pentru încălzire sunt pe primul loc. Încă nu sunt disponibile rapoartele ANRE privind cantitățile de gaze naturale care au fost consumate în septembrie și octombrie și, desigur, nici cifrele de afaceri ale furnizorilor de energie termică, însă există deja semne clare că acestea vor fi mai mici comparativ atât cu toamna anului trecut (care a fost, la rândul ei, una cu temperaturi peste medie), cât mai ales cu mediile istorice. „Este mai mult decât evident – anul trecut am consumat, din 15 septembrie până la 15 noiembrie, 250 de metri cubi de gaze. Acum am, până la 9 noiembrie, un consum de circa 100 de metri cubi. E o diferență majoră”, explică proprietarul unei case dintr-un cartier nou de la periferia Capitalei.
La rândul lor, mall-urile au avut ceva mai puțini vizitatori decât în mod normal în această perioadă. „Destui oameni vin la mall doar când vremea este fie prea caldă, fie prea rece sau atunci când plouă. Dar toamna asta a fost ciudată – aproape nicio zi cu ploaie și temperaturi extrem de plăcute, așa că mulți potențiali clienți au preferat să-și petreacă timpul liber în aer liber. Și asta s-a văzut în vânzări, atât în zona de food și entertainment, cât și în cea de shopping”, spune Maria Tudor, managerul unui magazin de îmbrăcăminte aparținând unui celebru lanț internațional. Ea crede că vremea a contribuit și la vânzările destul de slabe ale hainelor pentru sezonul rece: „Când afară sunt 30 de grade parcă nu-ți vine să dai banii pe pulovere și geci.”
Toamna foarte caldă a afectat și restaurantele, barurile ori cafenelele fără terase. „Toată lumea merge alături, că au mese afară. La noi, unde servim doar înăuntru, nu vrea aproape nimeni. Doar seara încep să vină, când se mai răcorește. Având în vedere ce vreme frumoasă e afară, îi înțeleg, și eu aș face la fel. Dar pe mine mă afectează direct la încasări”, se plânge un chelner din centrul vechi al Capitalei.
De altfel, mai toate afacerile concepute mai degrabă drept un refugiu pentru momentele când intemperiile te împiedică să mai stai afară au avut de suferit în ultimele două luni. Locurile de joacă în interior au fost, evident, mai mult goale atât timp cât parcurile au fost pline. La fel au fost sălile de escaladă, cu pasionații acestui sport preferând să profite de extinderea sezonului la munte, și nici sălile de fitness nu au simțit încă pe deplin obișnuita creștere de clienți din fiecare toamnă, atât timp cât e încă vreme bună de alergat sau de mers cu bicicleta pe afară.
Prognozele pe termen lung ale meteorologilor vorbesc despre un noiembrie și un început de decembrie cu temperaturi ușor peste medie. Iar dacă toamna călduroasă se va transforma într-o iarnă blândă și fără prea multe precipitații (cum am avut deja câteva în ultimii ani), ne putem aștepta la alte efecte în zona economică, cu distribuitorii de gaze, energie termică, lemne ori peleți afectați destul de serios. Nici firmele din zona turismului montan și al sporturilor de iarnă nu ar fi, desigur, prea fericite.
