Peste 550 de modificări au fost aduse Codului fiscal în ultimii șapte ani, conform unui studiu publicat de către The Tax Institute. Din analiză reiese că cei aflați la guvernare au modificat Codul fiscal într-atât încât s-a ajuns ca doar 47,6 % din alineatele noului Cod fiscal să rămână în forma inițială. Vă prezentăm un top al celor mai proaste măsuri fiscale luate în România ultimilor ani, așa cum reies ele din studiul realizat de experții de la The Tax Institute.
„Revoluția fiscală” (OUG nr. 79/2017)
Deschidem lista celor mai proaste măsuri cu aceeași cu care am deschis și lista celor mai bune măsuri, motivul fiind modul în care a fost implementată. În loc să fie folosită pentru așezarea sarcinii fiscale în funcție de mărimea și nu de tipul venitului, măsura a fost folosită pentru a accentua discrepanțele existente. În plus, prin majorarea cotelor de CASS și CAS (în mod special) și reducerea, în compensație, a impozitului pe venit de la 16% la 10%, a fost transferată o sumă de aproximativ 12 miliarde de lei din bugetul de stat în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), sumă ce ulterior a fost folosită pentru a justifica creșterile complet nesustenabile de pensii și dezechilibrarea gravă a bugetului consolidat. În plus, OUG 79/2017 nu a fost încă aprobată de către Parlament, ceea dă senzația că subiectul nu este închis, motiv de incertitudine pentru întreg mediul de afaceri.
Spulberarea bazei de calcul al impozitului pe profit (Legea nr. 270/2016, OUG nr. 3/2017, OUG nr. 79/2017)
Am reunit aici trei măsuri diferite, care – în plină luptă globală împotriva erodării bazei fiscale
(Planul ANTI-BEPS al OECD, Directiva ATAD) – au făcut ca mai puțin de 10% din numărul total de companii active în Romania să mai datoreze impozit pe profit. Includem aici:
- eliminarea impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa și înlocuirea lui cu un derizoriu impozit specific;
- creșterea plafonului de venit până la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor de la 100.000 euro/an la 500.000 euro/an (OUG 3/2017) și mai apoi la 1.000.000 euro/an (OUG 79/2017);
- eliminarea limitării aplicabilității regimului fiscal al companiilor care obțin venituri din consultanță și management, erodând – în lipsa unei capacități de control adecvate a ANAF – și baza de calcul a impozitului pe venit și, mai ales, a contribuțiilor sociale.
Eliminarea plafonării bazei de calcul al CAS, CASS individuale pentru veniturile din salarii (OUG nr. 3/2017)
Această măsură a crescut semnificativ sarcina fiscală totală pentru salariile mai mari de 5 salarii medii. Plafonarea bazei de calcul al CASS intrase în vigoare la 1 ianuarie 2017 și a fost eliminată începând din februarie, dar plafonarea bazei de calcul al CAS individuale era în vigoare încă din 2001 și venea la pachet cu plafonarea numărului de puncte de pensie, plafonare eliminată. Practic, din acest moment, pe lângă sumele încasate suplimentar la BASS, a început să crească și datoria BASS față de asigurați.
În mod ironic, creșterea sarcinii fiscale pentru salariile mari a venit la pachet cu creșterea plafonului la microintreprinderi și cu eliminarea restricției cu privire la consultanță și management, măsuri ce au fost practic o invitație la înlocuirea contractelor de muncă cu contracte de prestări servicii încheiate cu microîntreprinderea angajatului.
Scutirea de impozit pe salariu a angajaţilor din cercetare/dezvoltare (OUG 32/2016), a angajaților sezonieri din HoReCa (OUG 3/2017) și păstrarea scutirii de impozit pe salarii a angajaților din IT (introdusă în anul 2000)
Opinia autorilor este că scutirile erodează baza de calcul al impozitului, creează distorsiuni concurențiale și discriminări între diverse categorii profesionale. Nu există studii de impact a acestor scutiri care să contrazică opinia. Mențiune: scutirea de impozit pe salariile obținute din activități de cercetare-dezvoltare nu a putut fi aplicată din cauza lipsei – și mai apoi a neclarității – normelor de aplicare.
Scutirea de impozit pe salarii și de la plata CASS pentru angajații din construcții (OUG nr. 114/2018) și agricultură (Legea nr. 135/2022)
Aceste măsuri nu numai că au adus o scădere semnificativă a încasărilor la bugetul consolidat, dar au creat distorsiuni majore în piața muncii. În plus, a fost creat un risc semnificativ pentru toate companiile din domeniile menționate, scutirile fiind susceptibile a fi ajutor de stat.
