Unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie, pentru că prin evoluţia tehnologică munca noastră se va uşura şi va fi mai bine plătită, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
„Încercăm să introducem anul acesta împreună cu partenerii sociali, cu confederaţiile sindicale şi patronale, şi un sistem francez de reformare profesională, de introducere a unor vouchere electronice pe care angajaţii să le primească şi care să poată dobândi noi competenţe în baza lor, în nişte domenii-cheie. De regulă, vorbim de digitalizare, energie verde, limbă străină. domenii de genul acesta. Este atât o preocupare naţională, cât şi o preocupare europeană. Evident că unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie. Prin evoluţia tehnologică vedem faptul că munca noastră se va uşura şi că va fi o muncă mai bine plătită. De exemplu, aşa cum acum o sută de ani existau nişte coşari care frecau hornul de la sobă sau existau nişte cetăţeni care îţi făceau pantofii, astăzi nu mai există”, a afirmat oficialul MMSS.
În viziunea lui Vasilcoiu, odată cu evoluţia tehnologică oamenii se pot califica pentru a se adapta la noile tendinţe.
„Probabil, în viitorul foarte apropiat, la cum se manifestă lucrurile, anumite meserii care astăzi există nu vor mai exista. În schimb, acei oameni se vor putea califica pentru a face o muncă mai uşoară şi mai bine plătită. Mă uit, spre exemplu, până şi în fabricile care produc de la trotinete electrice la automobile electrice, nu mai găseşti mecanicul plin de ulei şi unsoare, ci găseşti un angajat cu o tabletă care dictează unui robot ce piesă să monteze. Adică nu mai e nici pe departe ce eram noi obişnuiţi la Dacia 1300 şi poate nici nu e nevoie de reparat ceva, ci e nevoie de resoftat ceva la acel autovehicul şi astfel că munca acelui om nu mai este una care să se desfăşoare într-un mediu neprielnic. Nu mai este una care să presupună foarte mult efort, este una mult mai uşoară şi implicit, mai bine plătită”, a subliniat Vasilcoiu.
Potrivit sursei citate, prin operaţionalizarea proiectului „Reconect” vor fi interconectate bazele de date cu absolvenţii din învăţământul universitar şi preuniversitar cu cele ale Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională.
„La noi, la stat, se întâmpla chestiunea aceea cu cererile pentru parola online se depun scris la etajul doi. Asta încercăm să schimbăm de câţiva ani, având la dispoziţie şi fonduri europene din fostul exerciţiu financiar, din PNRR, dar şi din viitorul exerciţiu financiar. Să interconectăm între ele bazele de date ale diverselor instituţii din ţara asta, astfel încât să ne putem face o imagine mult mai amplă asupra a cum trebuie să ne adaptăm pe această în continuă schimbare de pe piaţa de educaţie şi de forţă de muncă. Aş aminti aici că, la finalul anului 2023, împreună cu Ministerul Educaţiei am reuşit să operaţionalizăm proiectul „ReConnect”, proiect care presupune interconectarea bazelor de date de absolvenţi de învăţământ atât universitar, cât şi preuniversitar, cu bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională, astfel încât să vedem, dintre absolvenţii unui an, câţi îşi găsesc de lucru, în ce domenii. Vedem ce alte locuri de muncă se caută pe piaţa forţei de muncă şi pentru care nu există ofertă educaţională, să adaptăm oferta educaţională, dar şi oferta de ocupare, formare şi reformare profesională de „skilling up-skilling”, astfel încât să încercăm să ne adaptăm la aceste continue schimbări de pe piaţa forţei de muncă”, a spus Vasilcoiu.
Politicile publice, programele şcolare şi universitare, dar şi strategiile companiilor pentru a pregăti tinerii din România ca să fie competitivi într-o economie bazată pe tehnologii şi resurse noi sunt analizate, marţi, în cadrul unei noi ediţii a Conferinţelor CursDeGuvernare (CDG), intitulată „Fabrica de creiere: Formarea competenţelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la şcoală, la universitate, la sistemul de formare continuă”.
