România își va depăși țintele de energie regenerabilă asumate prin PNRR spune Virgil Popescu, ministrul Energiei, la Conferințele Income Magazine Corporate, evenimentul „Energia verde – sustenabilitate și securitate energetică. Soluţii de evitare a crizelor„, organizate de Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, și săptămânalul Income Magazine.
„În Planul Național Intergrat de Energie și Schimbări Climatice ne-am asumat, ca țară, până în 2030, un procent de 30,7% energie regenerabilă. Acest procent, am anunțat deja că vrem să-l creștem la 34%. Așa cum văd că lucrurile merg în perioada aceasta, de criză, cred că și acest procent de 34% va fi depășit. Cred că industria, împreună cu noi, ministerul, cu reglementatorul, cu Transelectrica – avem nevoie și de rețele de transport care să preia această energie – vom putea face o echipă în așa fel încât țintele minime, de 34%, să poată fi ajunse și devansate înainte de 2030.
Prin PNRR s-au depus proiecte, astfel încât la începutul lunii aprilie să anunțăm primele semnări de contracte de aproape 3 GW, care se vor pune până în 2026, cu toate că ținta era de 960 MW. Deci vorbim de proiecte depuse de trei ori mai multe decât ne asumasem inițial. Asta înseamnă că există clar o dorință și o cerință din piață pentru energie regenerabilă. Este evident, trebuie și partea de autorizație să urmeze rapid industria, în așa fel încât să putem avea practic o instalare cu succes a acestor noi capacități de producție, care trebuie puse până în 2026.
Tot prin PNRR ne-am asumat ca țintă generală, pe lângă acești 960 MW, 3 GW până în 2026 de energie regenerabilă, solar și eolian împreună, diferența urmând să fie din contracte de diferență, de tip CfD, a căror reglementare va intra în funcțiune în acest an.
Sunt convins că țintele din PNRR vor fi depășite, acei 3 GW vor fi puși mai repede în funcțiune, iar până în 2030 avem 7GW de energie regenerabilă care trebuie puși în funcțiune, din estimările noastre ne vom duce spre 10 GW de energie regenerabilă. Și aici nu vorbim de energie offshore wind, care este surplusul de care România va beneficia. Vorbim de potențial de 25 GW în shellwater și de 77 GW per total potențial energetic offshore wind în Marea Neagră.
Evident că trebuie să gândim și preluarea în sistemul național de transport a acestei energii. Lucrăm împreună (cu Transelectrica n.red.) a energiei în curent continuu, cablu de transport care să transporte energie de la estul la vestul României, pe conducta Tusla-Podișor și apoi urmând traseul conductei BRUA. Noi beneficiem de expropieri deja făcute pe traseul acestei conducte, un avantaj foarte mare de care ar putea beneficia acest cablu, la care lucrăm împreună cu Transelectrica, și sunt convins că și acest cablu va ajuta la evacuarea energiei din estul țării, din zona Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, și va permite scoatera acestei energii către vestul țării și evident va putea fi preluată și în sistemul național în partea de sud și sud-vest.
Ne dorim ca în această sesiune parlamentară legea offshore wind să fie aprobată. Lucrăm cu Banca Mondială pentru finalizare. La începutul lunii aprilie vom avea ultimele comentarii de la Banca Mondială, după care vrem să aprobăm în guvern proiectul de lege și să-l trimitem către parlament”, a explicat demnitarul.
