XTB: De ce anul bisect este unul de succes pentru piața bursieră. Investitorii sfidează miturile

Deși anul bisect este, la bază, un concept banal, ziua în plus pe care o avem o dată la patru ani trezește, în mod inevitabil, entuziasmul și curiozitatea oamenilor. În acest context, nu este deloc surprinzător faptul că și investitorii se întreabă dacă anul cu 366 de zile produce efecte asupra piețelor bursiere.

Investitorii, chiar dacă în teorie sunt persoane raționale și „tehnice”, tind să fie superstițioși, întrebându-se dacă ziua de 29 februarie aduce noroc sau ghinion întreg anului 2024 în acest caz, arată într-o analiză Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tip fintech, care oferă acces instantaneu la piețele financiare, prin intermediul unei platforme online și al unei aplicații mobile.

Ziua bisectă tinde, în sine, să fie una negativă în ce privește performanța. Datele arată că, încă din anul 1952, când 29 februarie a devenit zi de tranzacționare, indicii Dow Jones și S&P 500 au scăzut de mai multe ori decât au crescut. Pentru toate celelalte zile, indicii au crescut în puțin peste 50% din situații, potrivit datelor Dow Jones.

Totuși, un aspect pozitiv este faptul că Dow a fost la niveluri mai ridicate în 67% din timp, la o lună după ziua de 29 februarie. După trei luni, în 56% din timp, indicii s-au aflat la niveluri mai ridicate. Anul acesta este doar a optsprezecea oară în istoria S&P 500 când data de 29 februarie a „căzut” într-o zi în care piața a fost deschisă, potrivit S&P Capital IQ, care a analizat consecințele tipice ale zilei suplimentare. S&P 500 a crescut doar în 35% din timp în precedentele 17 astfel de zile de tranzacționare, iar în medie a înregistrat un declin de 0,1%.

„Cu toate acestea, investitorii nu ar trebui să citească prea mult în performanța acțiunilor în această perioadă și nici să fie influențați – iar aici intervin veștile bune. În timp ce randamentele medii ale S&P 500 pe 29 februarie au fost negative, acestea au fost totuși atât de aproape de stagnare, încât nu au oferit prea multe indicii de performanță în ceea ce privește direcția pieței bursiere pentru restul anului. De fapt, pentru anii bisecți anteriori în care piața a fost deschisă în ultima zi din februarie, S&P 500 a încheiat anul în creștere în peste 70% din cazuri, înregistrând un câștig mediu de 6,4%. Într-adevăr, din 1960, singurii ani bisecți în care S&P 500 a scăzut au fost 2000 (spargerea Bulei Dotcom) și 2008 (începutul Crizei Financiare Globale)”, explică analistul financiar Radu Puiu.

Totuși, de ce trebuie ca această tendință să fie analizată cu precauție? Dimensiunea eșantionului este destul de mică și, probabil, nu este suficientă pentru a reprezenta un argument pentru solid. Potrivit Dow Jones Market Data, S&P 500 a înregistrat o scădere mediană de 0,3% în cele 18 zile bisecte care datează din 1952. Acest lucru se compară cu o creștere mediană de 0,05% pentru indice în toate celelalte zile începând cu 1950. S&P 500 a înregistrat o performanță pozitivă în doar patru dintre aceste zile bisecte, adică în 31% din timp, față de o rată pozitivă de 52% în restul zilelor, arată analistul financiar din cadrul XTB România.

Randamentele pieței din anii bisecți, coincidențe sau ghinioane?

Conform unei analize a Bestinvest, randamentul median în anii bisecți a fost semnificativ mai mic decât randamentul median înregistrat în restul anilor analizați, cu 18% mai mic în cazul FTSE 100, cu 29% mai mic pentru MSCI World și cu 26% mai mic pentru S&P 500. Cu toate acestea, randamentele medii au fost mai mari în anii bisecți atât pentru MSCI World, cât și pentru S&P 500.

Totuși, aceste rezultate au fost alimentate de randamentele foarte ridicate înregistrate de acești indici în 1976 și 1984. În cazul indicelui britanic FTSE 100, randamentul mediu al anilor bisecți este mai puțin de jumătate din cel al randamentelor medii din toți anii.

„Ar putea fi o pură coincidență? Răspunsul nu este atât de clar pe cât își doresc investitorii. Pe de o parte, nu există niciun motiv fundamental pentru care piața bursieră ar trebui să se comporte diferit într-un an bisect. Ziua în plus nu afectează câștigurile, creșterea sau evaluarea companiilor. Piața este condusă de cererea și de oferta investitorilor, care sunt influențate de diverși factori, cum ar fi condițiile macroeconomice, performanța companiilor, evenimentele geopolitice și sentimentul investitorilor. Acești factori sunt independenți de calendar și se pot schimba în orice moment. Pe de altă parte, au fost observate dovezi ale existenței unui efect sezonier pe piață, ceea ce sugerează că anumite luni sau în anumite perioade, bursa tinde să aibă randamente mai mari sau mai mici decât altele”, explică Radu Puiu.

În acest sens, ziua bisectă ar trebui plasată într-un context cât se poate de obiectiv: este ultima zi a lunii februarie, care, din punct de vedere istoric, tinde să reprezinte o lună dezamăgitoare pentru piețe. Pentru indicele S&P 500, luna februarie este, în medie, a doua cea mai slabă lună (după septembrie) din perspectiva celor mai mici randamente medii lunare din ultimii 100 de ani. Dar, în afară de aceste circumstanțe speciale, anii bisecți au tendința de a fi buni pentru acțiuni – chiar dacă performanța nu are nimic de-a face cu ziua de 29 februarie, punctează analistul XTB România. De remarcat este și faptul că anii bisecți sunt și ani electorali, când acțiunile au avut tendința de a obține randamente pozitive (cu excepția celor două excepții, din 2000 și 2008).

Contrar tendințelor istorice, pe 29 februarie 2024, piața a dat dovadă de reziliență și de un impuls pozitiv. Indicele Nasdaq Composite a atins un nivel de închidere record, semnalând o performanță robustă a sectorului tehnologic pe fondul optimismului investitorilor. În același timp, Dow Jones Industrial Average și S&P 500 au înregistrat creșteri, continuând tendința optimistă de la începutul anului.

„Sentimentul investitorilor pe 29 februarie a părut să sfideze mitul anului bisect privind pesimismul în piață. Performanța pozitivă a pieței bursiere, coroborată cu interesul pentru sectoare precum tehnologie și criptomonede, a subliniat un apetit dezvoltat pentru activele riscante în rândul investitorilor. Acest lucru confirmă, încă o dată, faptul că investitorii ar trebui să investească nu în funcție de calendar, ci în funcție de elementele fundamentale și tendințele pieței, bazându-se pe o strategie bine pusă la punct”, explică Radu Puiu.