Solvabilitatea sectorului bancar, de 22,3%, este adecvată şi superioară mediei europene, iar indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, a declarat, marţi, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
„Sistemul nostru bancar a înregistrat progrese importante în ultimii 15 ani. Dacă înainte de 2008 – 2009, intermediarii financiari au lăsat impresia mai multor semne de slăbiciune – unii ar zice, specifice unei economii de piaţă relativ tânără -, precum punerea accentului excesiv pe extinderea cotei de piaţă într-un context în care debitorii nu aveau încă suficientă pregătire pentru a gestiona şocurile adverse, astăzi, putem observa participanţi la piaţă care au parcurs transformări semnificative. Sistemul este mai solid, cu majoritatea indicatorilor financiari şi prudenţiali calculaţi de EBA (Autoritatea Bancară Europeană) în ‘zona verde’, în pofida provocărilor asociate crizei sanitare şi situaţiei geopolitice din regiune, dar şi a turbulenţelor manifestate în primul trimestru al anului în sectoarele bancare din SUA şi Elveţia. Solvabilitatea sectorului, de 22,3%, este adecvată şi superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, principalii indicatori de calitate a activelor, rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform EBA”, a spus Csaba Balint.
Acesta a participat la o conferinţă dedicată industriei bancare şi financiare organizate de Institutul Naţional de Statistică şi Grupul de presă MediaUno, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: The Highway to Succes”.
Potrivit lui Csaba Balint, profitabilitatea sectorului bancar a continuat să crească, în timp ce ponderea cheltuielilor operaţionale în active, de 2,2% în septembrie 2023, valori anualizate, a cunoscut o îmbunătăţire cu circa un punct procentual în ultimii 10 ani.
„Băncile cu acţionariat majoritar autohton au continuat să-şi întărească poziţia în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să deţină o treime din activele bancare şi să atragă 34% din depozitele plasate de sectorul privat. Creditarea companiilor a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton, o pondere de circa 70% din totalul creditelor acordate companiilor. Cu toate că indicatorii specifici profitabilităţii bancare se menţin ridicaţi, atât rentabilitatea activelor bancare, cât şi cea a capitalurilor se situează sub valorile observate istoric în ultimul deceniu la nivelul companiilor din economia reală, atât la nivel agregat, cât şi pe sectoare economice. De asemenea, persistă diferenţe structurale între instituţii, în funcţie de dimensiune, băncile de talie mare sunt semnificativ mai profitabile, şi guvernanţă corporativă. Experienţa anului 2020 a evidenţiat învăţămintele profunde din trecut. În timpul pandemiei COVID-19, sistemul bancar a demonstrat rezilienţă şi, spre deosebire de criza din 2008, a devenit parte a soluţiei, nu a problemei”, a afirmat el.
Reprezentantul BNR a precizat că banca centrală se concentrează asupra consolidării continue a relaţiilor de cooperare în domeniul stabilităţii financiare şi a politicilor macroprudenţiale cu autorităţile europene şi internaţionale relevante în vederea atingerii stabilităţii financiare pe plan naţional.
„Stabilitatea financiară reprezintă o condiţie esenţială pentru transmiterea eficientă a politicii monetare şi contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Deşi s-au făcut progrese notabile, nivelul redus al educaţiei financiare reprezintă încă un obstacol în calea către maturizarea economică. Băncile au început să adopte o abordare din ce în ce mai proactivă în acest sens, iar populaţia arată un interes sporit în înţelegerea mai profundă a funcţionării sectorului financiar. De asemenea, Banca Naţională a României derulează diverse proiecte pentru a îmbunătăţi gradul de educaţie financiară începând din şcoli şi terminând cu antreprenorii. Cunoştinţele relativ limitate în privinţa fenomenelor financiare pot explica multe din neînţelegerile şi situaţiile complicate pe care le observăm în discursurile publice. Un nivel mai ridicat al educaţiei financiare ne-ar ajuta să înţelegem că sistemul bancar, banii şi creditul sunt instrumente şi, odată ce învăţăm să folosim aceste instrumente, putem rezolva probleme practice. Astfel, îndemnul meu către dumneavoastră este să perseveraţi în programele educaţionale, contribuind astfel la îmbunătăţirea contextului din România. O educaţie financiară solidă în rândul populaţiei şi al antreprenorilor concomitent cu un sistem financiar bine pregătit sunt condiţii fundamentale pentru atingerea statutului de ţară dezvoltată”, a spus Csaba Balint.
El a făcut referire şi la politica fiscală, menţionând că „din păcate, şi în acest domeniu mai este mult, foarte mult de lucrat”.
„Într-o lume ideală, consolidarea fiscală începe prin eficientizarea cheltuielilor. Următorul pas natural este îmbunătăţirea colectării, iar după aceea, dacă sunt necesare resurse suplimentare pentru a asigura servicii publice de calitate, poate fi luată în considerare şi o creştere a taxării. Însă, realitatea anului 2023 este departe de această imagine ideală. Ultimii trei ani au fost marcaţi de o înlănţuire de evenimente nefaste, începând cu pandemia, criza energetică şi tensiunile geopolitice. Deficitul bugetar era ridicat şi înainte de pandemie, iar acum continuăm să ne confruntăm cu această problemă, cauzele fiind de natură structurală, iar situaţia economică şi socială devine tot mai adversă. În acest context, implementarea consolidării fiscale, împreună cu menţinerea coeziunii sociale, este o provocare extrem de complicată. Banca Naţională a României sprijină orice mix de politici condiţionat ca el să fie unul realist”, a susţinut oficialul BNR.
În ceea ce priveşte piaţa de capital, acesta a apreciat că se observă o evoluţie pozitivă şi că fiecare listare şi fiecare investitor nou atras aduc o contribuţie semnificativă la dezvoltarea ei.
„Atât sistemul bancar, cât şi piaţa de capital au un rol crucial într-o economie: ambele facilitează transferul de capital de la cei care doresc să economisească către cei care doresc să investească şi, în final, contribuie la crearea de valoare. În ceea ce priveşte contextul economic, este de menţionat faptul că, după o revenire deosebit de rapidă în perioada anilor 2021-2022, primele nouă luni ale anului curent au fost caracterizate de o încetinire semnificativă a economiei româneşti, până la o creştere a PIB de doar 1,1%, pe seria brută. Temperarea creşterii PIB s-a produs pe fondul slăbirii cererii externe şi cererii interne. Atât zona euro, partenerul nostru principal, cât şi ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est trec printr-o perioadă complicată, cu impact puternic negativ asupra performanţei exporturilor româneşti, iar după epuizarea economisirilor forţate disiparea graduală a cererii amânate – şi într-un context caracterizat de incertitudini ridicate – gospodăriile au devenit mai prudente, punând un accent sporit pe economisire în detrimentul consumului”, a menţionat Csaba Balint.
Potrivit acestuia, formarea brută de capital fix a înregistrat o evoluţie favorabilă, în principal datorită fondurilor europene. El a susţinut că 2024 ar putea să fie încă un an cu o creştere PIB relativ slabă, în contextul în care se preconizează o reaccelerare marginală, de la 0,5% la 0,8%, şi incertă a economiei zonei euro. Deşi, conform aşteptărilor, ritmul creşterilor salariale îl va depăşi pe cel al preţurilor de consum, consumul ar putea înregistra doar o uşoară revenire, după ce gospodăriile ar putea rămâne relativ precaute pe fondul contextului caracterizat de incertitudini importante.
În cazul investiţiilor, cât şi al economiei în ansamblu, accesarea şi utilizarea fondurilor europene rămâne crucială. Potrivit lui Csaba Balint, balanţa riscurilor asociate perspectivelor economice pare să fie înclinată în jos.
În ceea ce priveşte inflaţia, în perioada noiembrie 2022 – octombrie 2023, rata anuală a inflaţiei headline s-a redus de la 16,8%, la 8,1%.
„Practic s-a înjumătăţit fără ca economia să intre, cel puţin până acum, într-o recesiune propriu-zisă, cu scăderi semnificative de PIB. Pe lângă măsurile de politică monetară, procesul dezinflaţionist accentuat este asociat şi cu disiparea graduală a efectelor directe şi indirecte ale şocului global de tip cost-push. Deşi componenta externă a inflaţiei se epuizează, impactul factorilor interni, precum creşterea accentuată a costurilor unitare cu forţa de muncă şi presiunile care provin dintr-un deficit bugetar ridicat, este puternic resimţit în continuare. Segmentul bunurilor nealimentare şi, mai ales, cel al serviciilor de piaţă CORE indică faptul că problema fundamentală a inflaţiei la rădăcină nu a fost soluţionată încă. Atât cele mai recente date, cât şi experienţele istorice, şi, în acest sens, o analiză cuprinzătoare a fost publicată recent de către FMI, sugerează că gestionarea provocării fundamentale/interne a inflaţiei necesită o perioadă relativ îndelungată şi, ca atare, ar fi prematur să discutăm deja despre reducerea dobânzii de politică monetară, o abordare prudentă, aplicată şi de băncile centrale mari ale lumii – Fed şi BCE. Pentru a analiza oportunitatea iniţierii procesului de relaxare, consider că ar fi important să avem mai multe date, informaţii ce reconfirmă scenariul nostru de bază, conform căruia, pe termen mediu, inflaţia se va întoarce la un nivel apropiat ţintei în mod sustenabil”, a adăugat Csaba Balint.
