De la 1 octombrie 2023, toate companiile care importă mărfuri precum îngrășăminte, fontă și oțel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică, au noi obligații de raportare privind emisiile cu efect de seră, în funcție de cantitatea adusă pe piața din România, potrivit unui nou Regulament European.
Noile obligații de raportare au fost adoptate luna aceasta, ca urmare a aprobării de către Consiliul European a Regulamentului de Implementare pentru instituirea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Prima raportare trebuie depusă, într-un sistem informatic dedicat, până la data de 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în ultimul trimestru din 2023.
Aceasta trebuie să includă cantitatea de bunuri importate, categoria de bunuri, țara de origine a bunurilor importate, instalațiile unde bunurile au fost produse, procesul de producție utilizat pentru fabricarea produsului și emisiile totale specifice încorporate, exprimate în tone de CO2 emise pentru fiecare tonă de mărfuri.
Pentru energia electrică importată, declarantul raportor (compania importatoare) va raporta și:
- factorul de emisie utilizat pentru energie electrică, exprimat în tone CO2 per MWh (megawați/oră);
- sursa de date sau metoda utilizată pentru determinarea factorului de emisie de energie electrică.
Valoarea amenzilor pentru companiile care nu se conformează cu aceste reglementări este cuprinsă între 10 și 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată.
Foto: iStock
Este o perioadă de tranziție în care companiile care importă materiale cu emisii de CO2 trebuie să se conformeze cu aceste raportări, pentru că, mai apoi, din 1 ianuarie 2026, declaranții autorizați vor achiziționa și preda certificatele CBAM pentru emisiile încorporate ale mărfurilor lor importate, iar prețul pentru aceste certificate va deriva din prețul cotei Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).
CBAM este un instrument de politică de mediu conceput la nivelul Uniunii Europene, care va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon la nivel global și sprijină obiectivele Acordului ONU de la Paris.
Măsura are rolul de a contracara acțiunile unor companii de a-și muta producțiile în afara UE, unde politicile de decarbonizare sunt mai puțin ambițioase, iar mai apoi mărfurile sunt importate de țările din Uniunea Europeană, cu costuri mai mici, în detrimentul țintelor de mediu.
Eforturile României privind reducerea emisiilor de carbon sunt notabile. Cele mai recente cifre oficiale arată că, în 2021, țara noastră se situa pe locul 2 la nivelul Uniunii Europene, cu 3,5 tone de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor.
România a reușit, în perioada 1990 – 2019, să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 62%, iar până în 2050 își propune să devină neutră din punct de vedere climatic, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99%, față de nivelul din 1990.
- De la 1 octombrie 2023, toate companiile care importă mărfuri precum îngrășăminte, fontă și oțel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică, au noi obligații de raportare privind emisiile cu efect de seră, în funcție de cantitatea adusă pe piața din România.
- Prima raportare trebuie depusă, într-un sistem informatic dedicat, până la data de 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în ultimul trimestru din 2023.
- Valoarea amenzilor pentru companiile care nu se conformează acestor reglementări este cuprinsă între 10 și 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată*.
- România a reușit în perioada 1990 – 2019 să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 62%, iar până în 2050, își propune să devină neutră din punct de vedere climatic, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99%*** față de nivelul din 1990.
