Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns, în septembrie, la 8,3% din consumul total, nivel relativ constant faţă de lunile anterioare, dar mai ridicat decât media anuală de 7,1% din 2022, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.
„În septembrie 2023, piaţa neagră se menţine constantă în aproape toate regiunile ţării. Printre noutăţile demne de menţionat pentru cercetarea Novel Research din septembrie se numără includerea Bulgariei în principale surse pentru produsele de pe piaţa neagră. Cu o pondere de 16,8% şi o tendinţă ascendentă în ultimul an, produsele din ţara vecină se situează pe locul trei din punct de vedere al provenienţei, după Duty Free şi Cheap Whites. De asemenea, pe durata studiului derulat în ultimele luni nu au mai fost identificate pachete provenite din Ucraina. Cota produselor provenite din Moldova (de 7,6%) se află în scădere, iar Serbia este constantă”, a declarat Marian Marcu, director general Novel Research, într-un comunicat de presă.
În acest context, conform datelor citate de pe platforma StopContrabanda.ro, citate de Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii externe Aria Europa de Sud Est în cadrul BAT, autorităţile române au capturat circa 105 milioane de ţigarete de contrabandă, de la începutul anului până în prezent, mai mult decât dublul perioadei similare de anul trecut.
„Valoarea totală a acestora pe piaţa neagră este de 17 milioane de euro, dar preţul plătit pentru fiecare produs ilicit înseamnă pierderi la bugetul public, siguranţa comunităţilor şi dezvoltarea economică. Credem cu tărie în colaborare şi dialog şi ne implicăm activ în susţinerea eforturilor autorităţilor de combatere a traficului ilicit: în prezent, BAT derulează alături de Poliţia de Frontieră Română şi de Autoritatea Vamală Română o campanie de informare asupra riscurilor contrabandei şi contrafacerii în toate punctele de frontieră terestre şi vamale. Aceste eforturi trebuie susţinute însă de un regim fiscal echilibrat şi predictibil şi de politici economice sustenabile, care să nu încurajeze comerţul ilicit”, a menţionat Dumitru.
La rândul său, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria, a subliniat că Bulgaria a devenit sursă de provenienţă a produselor de pe piaţa neagră din cauza micului trafic de la frontieră. „Este încă un exemplu concludent despre cum diferenţele de taxare între ţări impulsionează comerţul ilegal”, a punctat Lazăr.
Potrivit sursei citate, în prezent, acciza la ţigarete în România este una dintre cele mai mari în Europa Centrală şi de Est, de 126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este de 95 de euro, în Ungaria 98 de euro, în Serbia 75 de euro, iar în Moldova de 48 euro.
„Cu toate că România are cel mai ridicat nivel de taxare a ţigaretelor din regiune, calendarul de majorare a accizelor stabilit anul trecut nu a fost respectat şi urmează o nouă majorare, în ianuarie. Deocamdată, contrabanda nu a crescut, datorită eforturilor autorităţilor de aplicare a legii, susţinute şi de JTI. În afara derapajelor fiscale care dau peste cap tot mediul privat, ne confruntăm cu o inflaţie de iniţiative legislative anti-tutun, în prezent 10 la număr, care exced cadrul european de reglementare, pe deplin transpus în legislaţia locală. Aflate în diverse stadii de dezbatere în Parlament, aceste propuneri sunt, în primul rând, pretexte pentru declaraţii politice, dar unele reiau prevederi foarte radicale, de tipul ascunderii pachetelor în dulapuri sau interzicerii sponsorizărilor, care au fost respinse de Legislativ în 2020”, a afirmat Gilda Lazăr.
În ceea ce priveşte contribuţia sectorului tutunului la bugetul de stat, Dragoş Bucurenci, director external affairs la Philip Morris România, a transmis că, în fiecare an, suma se ridică la circa patru miliarde de euro, iar investiţiile realizate de companiile de profil în ultimii 30 de ani depăşesc 1,8 miliarde de euro.
„Aproape zilnic citim în presă despre capturi uriaşe, camuflate prin metode din ce în ce mai ingenioase. Buletinele de ştiri au relatat despre zeci de percheziţii şi grupuri infracţionale destructurate. Chiar dacă în studii contrabanda se menţine la un nivel constant, în viaţa reală în spatele cifrelor se află eforturi mari şi resurse importante. Ca urmare, pentru ca toate aceste acţiuni derulate de autorităţi şi susţinute din punct de vedere logistic şi al comunicării şi de companiile de tutun să aibă efectul scontat pe termen lung, iar aderarea României la Schengen să nu fie periclitată, este nevoie de predictibilitate, stabilitate şi echilibru. Sunt principii care nu trebuie sacrificate la fiecare câteva luni, pentru că nu există o planificare serioasă a indicatorilor macro-economici”, a adăugat Adrian Pirau, market manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
Pe subiectul contrabandei cu ţigarete, şeful Autorităţii Vamale Române, Ion Cupă, a transmis că, recent, au fost descoperite 10 milioane de ţigarete într-o acţiune comună desfăşurată pe raza judeţelor Suceava şi Teleorman, în care inspectorii vamali au asigurat suportul de specialitate, alături de reprezentanţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor Economice şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
„Poliţia de Frontieră este constant implicată în acţiuni soldate cu rezultate foarte bune pe toate liniile de muncă, şi în special pe linia combaterii traficului cu produse de contrabandă. Astfel, în primele nouă luni ale anului, în urma eforturilor susţinute ale poliţiştilor de frontieră, au fost reţinute în vederea confiscării, aproximativ 3,5 milioane pachete cu ţigări, precum şi peste 27 tone tutun. În comparaţie cu perioada similară din 2022 se constată o dublare a numărului pachetelor de ţigări reţinute. Poliţia de Frontieră va continua să se afle în prima linie pentru combaterea contrabandei, ţigaretele numărându-se printre cele mai traficate produse la frontierele ţării”, a precizat inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, chestor de poliţie Victor-Ştefan Ivaşcu.
În context, directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române, chestor de poliţie Aurel Dobre, a declarat că se „acordă o atenţie deosebită evoluţiei acestui fenomen infracţional, adoptând permanent măsuri de natură a contribui la menţinerea unui nivel scăzut al pieţei negre de ţigarete”.
În 2022, companiile de tutun, mari contribuabili, au virat la bugetul statului circa 20 miliarde lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.
