Avem o problemă în modul în care se asigură sursele financiare la Fondul de tranziţie din care se fac plăţile pentru decontare şi cred că, în acest moment, la cele două ministere, sunt undeva peste trei miliarde de lei de plată, a declarat directorul executiv a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Dana Dărăban, la cea de-a 6-a ediţie a Forumului Energiei.
„Ştim că, în 2024, se închide partea de procedură de alocare pe ambele sectoare şi gaze naturale şi energie electrică. Ce se întâmplă cu preţul final? Preţul final rămâne plafonat până în martie 2025 pentru clientul casnic şi non-casnic. Acum avem următoarele teme: ce se întâmplă în Q1 din 2025, în sensul în care această Ordonanţă lucrează doar cu scenariul scăderii preţului. Nu există un scenariu 2, în cazul în care preţul creşte. Noi lucrăm doar cu scenariu optimist, că preţul scade. Eu mi-aş dori foarte mult dacă scrie într-o Ordonanţă a Guvernului că preţul scade, să scadă, dar câteodată viaţa ne-a demonstrat contrariul. Deci lucrăm doar cu acest scenariu şi atunci în situaţia în care furnizorul este obligat să păstreze preţul de plafon la preţul final la consumator, este decizia statului, dar atunci trebuie să pună la dispoziţie fondurile necesare. În continuare, avem o problemă în modul în care se asigură sursele financiare la Fondul de tranziţie din care se fac plăţile pentru decontare. Aş vrea să corectez ceva, deşi am mai încercat: nu se decontează furnizorii, se plăteşte o obligaţie pe care statul şi-a făcut-o către clienţi. Statul a promis clienţilor-consumatori din această ţară că le asigură energia la un anumit preţ. A folosit furnizorii ca să-şi îndeplinească acest deziderat şi acum urmează ca statul, totuşi, până la capătul drumului, să dovedească că a fost serios şi că-şi îndeplineşte toate obligaţiile de plată către furnizori, iar ieşirea din schema de plafonare şi partea de de competiţie pe piaţă să asigure un joc corect pentru toţi furnizorii”, a susţinut Dărăban.
Reprezentanta ACUE a menţionat faptul că proiectul de decontare a preţurilor a fost „greoi şi birocratic”.
„Cred că, în acest moment, la cele două ministere, cumulat, sunt undeva peste trei miliarde (de lei de plată, n.r.), dar ar fi interesant să vă uitaţi şi pe structură, ca să vedeţi cât de greoi şi birocratic a fost totuşi acest proiect. Uitaţi-vă şi o să vedeţi că, inclusiv astăzi, se decontează 2021-2022. Avem undeva în aşteptare la Ministerul Energiei cam trei milioane, pentru 2023 undeva la 2,2 miliarde, ceea ce ne arată că grosul este în continuare. Facem plăţile pe 2023 şi suntem suntem în iunie 2024 şi mai avem. Parcă erau două milioane şi ceva pentru 2024, ceea ce arată că se decontează puţin pentru acest an, pentru că începe să reflecte preţul de pe angro în preţul final”, a spus şefa asociaţiei de profil.
În ceea ce priveşte a cincea perioadă de reglementare a pieţei energiei, ce urmează să demareze în anul 2025, specialista în energie a subliniat că trebuie să asigure strategia de dezvoltare a reţelelor de investiţii în reţele.
„Eu cred că ar trebui să tratăm cu seriozitate (Strategia Energetică Naţională, n.r.), să ne uităm pe acest document şi să dăm să asigurăm un punct de vedere din partea tuturor părţilor interesate. Această strategie trebuie să se regăsească nişte planuri de acţiune pentru că altfel va fi un document care va rămâne acolo. Dacă noi nu ducem aceste strategii în planuri de acţiune, vom sfârşi şi la anul, şi peste doi ani spunând că România va fi un hub energetic. Aşa, cum va fi ? De 10 ani, în România „va fi un hub energetic”. Nu ai cum să duci aceste deziderate la îndeplinire dacă nu faci toate lucrurile pe care le presupune. Un hub energetic presupune infrastructură şi tranzacţii, o activitate de trading în primul rând extraordinar de bogată. Trebuie să se vândă foarte mult ca să fii hub energetic. Noi am avut o problemă cu activitatea de trading anul trecut, nespunând că poate anumite zone nu au fost de corectat, dar noi ne aventurăm, tăiem, scoatem afară, mai băgăm înapoi în cameră, tot aşa. Tot timpul, dintr-o extremă în alta. Mă aştept ca perioada de reglementare a 5-a să reprezinte într-adevăr un cadru care să asigure strategia de dezvoltare a reţelelor de investiţii în reţele, pentru că va fi piatra de temelie pentru 2030. Fără o situaţie bună în 2030, România mai pierde o şansă”, a afirmat Dărăban.
