În timp ce alte regiuni europene par să profite puternic de pe urma diferențelor etnice și culturale, zonele din România unde populația este majoritar maghiară nu reușesc nici să treacă de mijlocul clasamentului economic. O serie de factori incluzând izolaționismul, densitatea mică a populației și, într-o oarecare măsură, poziția geografică contribuie la această contra-performanță.
Provincia Autonomă Bolzano (în germană Südtirol), unde circa două treimi din locuitori au ca limbă maternă germana, este de departe cea mai dezvoltată din Italia. Potrivit institutului de statistică european Eurostat, aceasta avea în 2021 un produs intern brut pe cap de locuitor echivalent cu 148% din media UE (față de 93% pentru întreaga Italie). Fenomenul se repetă și în Spania, unde regiunile autonome bască și catalană aveau, în același an 2021, un PIB per capita de 102%, respectiv 92% din media Uniunii (față de media națională de doar 79%), fiind pe locul doi, respectiv patru în rândul celor 19 regiuni spaniole. Și regiunea autonomă Aaland din Finlanda, care are ca singură limbă oficială suedeza, este una din cele mai prospere din UE, cu un PIB pe cap de locuitor de 136% din media UE (fiind depășită din acest punct de vedere la nivel intern doar de regiunea Helsinki).
Povestea de succes a zonelor diferite din punct de vedere etnic și cultural nu se repetă, însă, în cazul unei alte regiuni din UE în care majoritatea populației este de o altă naționalitate decât restul țării. Este vorba de ceea ce maghiarii numesc Ținutul Secuiesc, respectiv județele Harghita, Covasna și aproximativ jumătatea estică a județului Mureș. Recensământul din 2022 arată că în Harghita 85% din locuitori sunt maghiari, proporția acestora fiind de aproape 72% în Covasna și de circa 36% în întregul județ Mureș.
Rezultate nesatisfăcătoare
După cum spuneam, spre deosebire de zonele cu structură similară din alte state europene, principalii indicatori economici pentru cele trei județe sunt, în general, dezamăgitori atât la nivelul Transilvaniei, cât și comparativ cu media națională. Astfel, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), dacă în 2022 PIB-ul pe cap de locuitor la nivelul întregii țării a fost de circa 14.900 de euro, cu niveluri de 20.600 de euro în Cluj, 17.900 de euro în Brașov ori 15.300 de euro în Sibiu, acest indicator a atins doar 10.700 de euro în Harghita, 11.100 de euro în Covasna și 11.600 de euro în Mureș. Potrivit ultimelor date disponibile de la CNP, dacă în 2023 PIB-ul la nivel național ar urma să crească cu 2,8%, în Harghita și Mureș el ar urma să se majoreze cu numai 2,3%, doar în Covasna preconizându-se o evoluție peste medie (+3,1%).
Și un alt indicator care ajută la estimarea gradului de activitate economică, respectiv evoluția prognozată a numărului de salariați în 2023, se situa, conform CNP, sub media națională în Harghita și Mureș și peste medie doar în Covasna. Asta în timp ce ultimele informații privind rata șomajului, cele din octombrie 2023, arată că dacă în Mureș aceasta era de 2,9% (egală cu media națională), în Harghita ea atingea 3,8% și în Covasna 5,3% (ceea ce plasa județul pe locul al cincilea în țară la acest capitol, după Teleorman, Vaslui, Dolj și Mehedinți). Salariul mediu net este un al capitol la care cele trei județe nu excelează. În septembrie 2023 el era de aproape 4.300 de lei în Mureș și de numai 3.650 de lei în Harghita și 3.720 de lei în Covasna. Asta în timp ce media națională a fost în aceeași lună de 4.600 de lei, iar salariul mediu net în județele învecinate s-a situat la 4.250 de lei în Brașov și 5.600 de lei în Cluj.
Nici producția industrială nu a arătat grozav anul trecut: în primele nouă luni ale lui 2023, aceasta a reprezentat doar 72% din cea înregistrată în aceeași perioadă a lui 2022 în Covasna, 73% în Mureș și 87% în Harghita. Ceea ce nu este, desigur, de natură a alimenta optimismul privind viitorul economic al regiunii.
Discriminare sau izolare?
De altfel, situația destul de ingrată a zonei se poate vedea și cu ochiul liber de către cei care o vizitează sau tranzitează: infrastructura rutieră este în mare parte învechită și neglijată (ca să nu spunem de-a dreptul proastă, cu gropi imense chiar și în centrul unor municipii), în localități par a domina casele și blocurile nerenovate, iar numărul halelor de producție și logistică pare a fi mai scăzut decât în alte părți din țară.
Mulți ani, politicienii locali au pus cel puțin parțial problemele din zonă pe seama guvernelor de la București, care ar fi neglijat regiunea. În 2022, de pildă, președintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, spunea într-un interviu că de la aderarea la UE județele Harghita, Covasna și Mureș au stagnat, în timp ce județele cu populație majoritar românească din aceeași regiune (Alba, Sibiu, Brașov) au crescut, asta ca urmare a unei „discriminări indirecte” la care ar fi fost supuse. „Considerăm că Ținutul Secuiesc este subdezvoltat față de alte regiuni și e nevoie de fonduri suplimentare pentru dezvoltarea sa. Nu merge asta: nu acordăm autonomie, dar când e vorba de probleme, ne prefacem ca și cum am fi acordat autonomie și aruncăm responsabilitatea pe conducătorii locali”, afirma el.
La rândul lor, politicienii români au respins în numeroase rânduri aceste acuzații și au dat vina pe UDMR, care nu ar avea nici un interes să lupte pentru dezvoltarea regiunii, deoarece ar avea deja acolo un electorat captiv care le garantează realegerea la fiecare ciclu electoral, dar și pentru că de situația actuală ar beneficia clientela politică a partidului maghiar.
Și unii oameni de afaceri spun că particularitățile Ținutului Secuiesc au fost de natură să îi țină departe. „O problemă o reprezintă cercurile de interese locale, care practic vor face tot ce le stă în putere pentru a împiedica un outsider să intre pe piață. În al doilea rând, pentru o firmă ca a mea, cu peste 200 de angajați în 15 filiale, toți vorbitori de limbă română, faptul că foarte mulți localnici din Harghita și Covasna nu vorbesc bine românește ar putea reprezenta o problemă la selecția personalului”, explică Tudor M., coproprietarul unei rețele naționale de distribuție de materiale de construcții.
Prea puțini bani
Să presupunem, totuși, că Bucureștiul ar fi discriminat, într-adevăr, intenționat regiunile locuite majoritar de maghiari (deși, având în vedere că UDMR a fost membră a coaliție de guvernare în mare parte din ultimii 34 de ani, poziție din care a putut influența modul în care se alocă fondurile către structurile locale, teoria nu stă prea bine în picioare). Acestea au beneficiat, totuși, în ultimele decenii de diverse infuzii de capital dinspre Budapesta. Nu există o centralizare a acestor finanțări, însă în 2019 presa scria despre 73 de milioane de euro alocate de guvernul maghiar pentru 66 de proiecte de dezvoltare economică în Ținutul Secuiesc, în 2020 se vorbea despre 5.000 de fermieri din zonă accesând 61 de milioane de euro oferite de Ungaria, în timp ce în 2023 s-a aflat că Pro Economica Alapítvány, o organizație în spatele căreia se află guvernul maghiar, finanțase până la acel moment nouă proiecte hoteliere din județele Covasna, Harghita și Mureș, trei dintre ele fiind deja inaugurate.
Totuși, nici cu aceste fonduri suplimentare situația economică a Ținutului Secuiesc nu a reușit să se schimbe semnificativ. Asta poate și pentru că, cu unele excepții, regiunea a cam fost ocolită de investiții străine directe (ISD). Potrivit Registrului Comerțului, până la finele lui 2022 valoarea netă a ISD era de 206 milioane de euro în Covasna și 96 de milioane de euro în Harghita (în total 0,63% din totalul ISD la nivel național, deși cele două județe găzduiesc aproape 3% din populația țării). Mureșul stă mai bine la acest capitol, cu ISD nete de 1,2 miliarde de euro până în 2022. Însă, conform unor estimări, peste 80% din acestea au fost concentrate în Târgu Mureș și în jumătatea vestică a județului.
Motive obiective
Și dacă tot vorbim despre geografie, lipsa unui ritm satisfăcător de dezvoltare economică ar putea fi explicată și prin poziția oarecum ingrată a regiunii. Deși în centrul țării, ea este mai degrabă ocolită de marile rute de transport pe ambele axe (nord-sud și est-vest) și este oarecum închisă între două lanțuri muntoase. Asta face ca accesul, cu excepția celui dinspre sud, să se facă destul de greu, fie prin pasuri montane, fie ocolind de-a lungul văii Mureșului. Un aspect care, evident, cântărește greu pentru potențialii investitori.
La lipsa de atractivitate pentru marile companii contribuie și alte criterii, cum ar fi populația. Harghita și Covasna au în total 550.000 de locuitori și o suprafață destul de mare, cea ce face ca ele să se situeze pe locurile patru și respectiv cinci în topul județelor cu cea mai mică densitate a populației. În plus, în regiune lipsește o aglomerare urbană semnificativă, cu Sfântu Gheorghe (50.000 de locuitori) și Miercurea Ciuc (34.000 de locuitori) fiind cele mai importante orașe. Nu în ultimul rând, faptul că cele două județe majoritar maghiare se situează în a doua jumătate a clasamentului național și în ceea ce privește populația cu studii superioare (circa 10%, față de o medie națională de 16%) ar putea juca și el un rol în lipsa de competitivitate și dezvoltare.
