Anul 2023 a fost unul dificil din punct de vedere economic și financiar, cu inflație mare, cu deficit bugetar în creștere accelerată, cheltuieli publice care au pus presiune pe datoria publică și care, într-un final, au dus la austeritate și la măsuri drastice, resimțite în primul rând de mediul privat. Indicatorii economici nu vor arăta mai bine în 2024, ba dimpotrivă: toate prognozele instituțiilor financiare arată că trebuie să ne așteptăm la o deteriorare a situației financiare a României, cu atât mai mult cu cât semnele recesiunii se văd deja în unele state din Europa.
Primele semne ale deteriorării indicatorilor macroeconomici se vor vedea chiar de la începutul anului, imediat după intrarea în vigoare al celui de-al doilea set de măsuri fiscale decise de Guvern, dar și ca o consecință a majorării pensiilor de la 1 ianuarie. Astfel, toate schimbările care intră în vigoare de la 1 ianuarie vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor. Mai precis, anul 2024 va debuta cu o creștere a inflației, conform estimărilor venite de la Banca Națională a României, care a atras atenția că atât majorarea pensiilor cât și noile taxe impuse de Guvern mediului de afaceri va genera o creștere a ratei inflației, în condițiile în care ritmul se mai temperase pe finalul acestui an. „Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu la cea mai recentă prezentare a raportului pe inflație. Astfel, Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei va urca la 7,7% la finalul primului trimestru din 2024, urmând să coboare la 6,8% la sfârşitul trimestrul II al anului viitor. O creștere a inflației în prima parte a anului vede și Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, care spune încă și mai direct faptul că creșterea inflației este cauzată în mod direct de măsurile luate de Guvern: „Probabil, în primul trimestru al anului viitor vom avea o creştere de preţuri, pentru că vor veni impozitele noi. Taxa pe cifra de afaceri, am mai spus-o, e un TVA pe steroizi. De ce? Cu cât lanţul de producţie şi de distribuţie este mai lung, poate se va adăuga câte 1% pe acest lanţ şi va rezulta un preţ mai mare”, spune Codîrlaşu.
Creșterea inflației are, în primul rând, efecte imediate în ceea ce înseamnă puterea de cumpărare efectivă a fiecăruia dintre noi, însă are și efecte în lanț asupra tabloului macroeconomic. Primul și cel mai vizibil efect al unei inflații în creștere este menținerea dobânzilor la un nivel ridicat. Altfel spus, atât timp cât nivelul inflației este unul ridicat, Banca Națională nu va lua decizii de reducere a dobânzilor, conform mesajelor mai mult sau mai puțin directe venite din zona instituției centrale. Recent, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, spunea că o reducere a dobânzii de politică monetară este exclusă până la finalul anului acesta, dar şi la începutul anului viitor. „Este prematur să creăm aşteptări de reducere, pentru că pur şi simplu este devreme. Abia ce a coborât la o cifră inflaţia, până ajunge unde ar trebui să ajungă mai este şi adevărul este că riscul e mai mare să te grăbeşti”, a declarat Cristian Popa, care precizează că, între timp, s-a schimbat natura inflației: „Am început cu energie şi mărfuri. De acolo a venit şocul, s-a mutat pe alimente şi bunuri, iar acum o vedem în servicii. Şi dacă ne uităm la categoria serviciilor, inflaţia continuă să crească.”
Estimări în scădere pentru creșterea economică
Inflația și dobânzile nu sunt singurele provocări pentru 2024. Într-un context în care situația economică se deteriorează și în alte state din Europa, cea mai mare provocare pentru România este să evite recesiunea și să aibă o creștere economică importantă. Income Magazine a consultat nu mai puțin de trei rapoarte de prognoză economică și toate trei, fără excepție, și-au înrăutățit estimările pentru anul 2024 în ceea ce privește evoluția economiei românești. În primul rând, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economiei pentru anul 2024. Mai precis, evoluţia PIB a fost revizuită în scădere cu 0,8 puncte procentuale, până la un avans de 3,4%, pe fondul unei redresări mai lente a sectorului industrial şi a cererii externe, în condiţiile incertitudinii ridicate asupra tensiunilor geopolitice internaţionale şi a unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populaţiei.Trebuie să facem precizarea că, în general, estimările Comisiei de Prognoză sunt caracterizate, în general, de un optimism de multe ori lipsit de realitate, însă trebuie remarcat faptul că până și economiștii instituției au sesizat o înrăutățire a situației economice a României pentru 2025. De asemenea, Comisia Europeană și-a revizuit și ea estimările privind creșterea economică a țării noastre în 2024, de la 3,4%, cât era inițial, la 3,1%. „Consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză”, se arată în raportul executivului comunitar. Nu în ultimul rând, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat de instituţia financiară internaţională. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.
Dincolo de înrăutățirea generalizată a indicatorilor economici, care are un efect imediat și concret în nivelul de trai al fiecăruia dintre noi, există și un efect resimțit de mediul de afaceri. Mai precis, pe cifre ce reies din analize, există așteptarea că numărul de insolvențe ale firmelor din România va crește în 2024. Informația este cu atât mai importantă și mai credibilă cu cât vine chiar de la BNR. „În acest mediu, de decelerare economică alertă şi de adaptare la un mediu global în care capitalurile sunt mai scumpe, analizele noastre arată că este probabil să asistăm în perioada următoare la o creştere a numărului insolvenţelor”, a mai declarat Cristian Popa, care a ținut să pe măsură ce guvernele vor începe să restrângă schemele de sprijin, resursele ce pot fi accesate de unele companii vor deveni mai rare.
