Ministerul de Finanțe a lansat la începutul acestui an o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, destinată populației, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și cu dobânzi de 7%, 7,5% și 7,8%. Dobândă mare, mult peste media pieței bancare, avantajoasă pentru cei care au economii de păstrat și de pus la treabă, la făcut un profit care să depășească rata inflației.
„Avantajul investiției cetățenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în țară, se duce în buzunarul românilor, iar cetățenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcție bugetară mai echilibrată”, spune ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. Titlurile sunt avantajoase pentru cetățeni și pentru că dobânzile nu sunt impozitate, cum se întâmplă la câștigurile din depozite bancare sau din dividende. Dar mărimea dobânzilor, cu până la 2,7 puncte procentuale peste rata inflației din decembrie 2024, de 5,1%, arată și nevoia de bani a statului, care trebuie să își asigure o finanțare considerabilă și anul acesta (peste 230 miliarde lei) pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoriile ajunse la scadență.
Numai că Ministerul de Finanțe își distruge competiția cu dobânzi atât de mari și stabilește un benchmark peste media pieței. Că atrage bani pe care oamenii îi țin în depozite bancare la termen nu este o problemă majoră, dar dacă investitorii din piața de capital, cu portofolii în acțiuni sau obligațiuni corporative, vor prefera siguranța unei investiții cu randament de 7,8% în următorii cinci ani în loc de obligațiunile unei companii sau administrații locale sau chiar a unor acțiuni listate, ar putea fi o problemă. Mai ales pentru că adâncimea pieței noastre de capital nu este foarte mare. Vorbim de 31,5 miliarde de lei prin emisiunile Tezaur și Fidelis în 2024, sumă cu 46% mai mare decât cea din 2023. La sfârșitul lunii noiembrie 2024, ultimele date disponibile ale Băncii Naționale a României (BNR), valoarea totală a depozitelor la termen se ridica la 197 miliarde lei.
Dacă ne uităm în piață, observăm că dobânzi comparabile, peste 6,5% pentru depozite la termen de un an, oferă doar băncile mici din sistem, care caută să atragă cât mai mulți bani de la clienți. TBI Bank, Tech Ventures Bank și ProCredit sunt băncile care au dobânzi de peste 6%. Băncile mari, însă, pornesc (în jos), de la 5,25% la CEC Bank și 5,2% la Banca Transilvania, UniCredit Bank și Raiffeisen Bank, conform datelor conso.ro. Adică sub dobânda oferită de BNR pentru facilitatea de depozit, de 5,5%. Și, nu uitați, aceste dobânzi sunt taxate și cu impozitul de 10% pe venit de stat. Practic, statul oferă un randament cu 2 puncte procentuale mai mare decât depozitele băncilor mari. Iar la depozitele cu maturitate la 3 ani, diferența crește, deoarece Ministerul de Finanțe oferă 7,5%, în timp ce singura dobândă de 5,35% vine de la Banca Transilvania, dobândă din care se scad și cei 10%.
Obligațiunile în euro merg la export
O veste bună pentru emitenți, inclusiv pentru Ministerul de Finanțe, este că depozitarul central internațional de titluri de valoare (ICSD) al Deutsche Borse Group, Clearstream, a deschis ruta euro către piața românească de obligațiuni. BRD Groupe Societe Generale va acționa drept depozitar local pentru Clearstream, conectându-se, la rândul său, la CSD-ul românesc, Depozitarul Central. Investitorii internaționali pot investi acum direct în obligațiuni de stat și corporative denominate în euro prin intermediul contului lor Clearstream, beneficiind de eficiență la standarde internaționale, cu costuri reduse. În același timp, emitenții români beneficiază de o mai bună lichiditate pe piața internă de capital și de o mai mare atractivitate pe piața internațională.
Includerea obligațiunilor denominate în euro completează gama actuală de valori mobiliare eligibile a Clearstream pe piața de capital din România, sprijinind activitatea tot mai intensă a emitenților din sectoarele bancar și energetic. Obligațiunile guvernamentale românești, obligațiunile municipale și corporative denominate în lei sunt deja eligibile în Clearstream, la fel ca acțiunile românești, fondurile de investiții și ETF-urile, prin intermediul legăturii cu Depozitarul Central.
„Salutăm decizia Clearstream de a include obligațiunile românești denominate în euro printre valorile mobiliare eligibile pentru piața românească de capital. Acest eveniment a fost așteptat cu mare interes de emitenții și intermediarii români și suntem bucuroși că solicitarea lor a fost luată în considerare cu prioritate de Clearstream. Este un semn clar al interesului crescând al investitorilor străini pentru piața noastră de capital”, a declarat Silvia Buicănescu, Directorul General al Depozitarului Central. Claudiu Cercel, Director General Adjunct la BRD Groupe Société Générale, coordonator al Polului Piețe Financiare, a arătat că „această inițiativă marchează un punct de referință în îmbunătățirea conectării pieței financiare din România cu investitorii internaționali.” Pe lângă accesul emitenților la fondurile investitorilor străini, inițiativa denotă creșterea României în ansamblu ca economie în rândul statelor europene, un nou pas către clubul economiilor dezvoltate. Accesul rutier la Schengen, eliminarea vizelor pentru SUA și pașii făcuți către accederea în OECD sunt alte evenimente care ne arată cât de mult am avansat ca societate și economie în ultimii 20 de ani.
Dobânzile scad în al doilea semestru
Mai avem însă multe de rezolvat în bucătăria internă pentru a ne putea lăuda în continuare cu o economie performantă. Reducerea deficitului bugetar pune presiune pe populație și pe companii prin eliminarea unor facilități fiscale și impunerea de noi taxe, iar pericolul apariției unui curent anti-european în zona politică nu a dispărut. Și, când vine vorba de dobânzile bancare aferente depozitelor și creditelor, toate aceste lucruri contează.
Banca Națională a menținut dobânda de referință la 6,5% și nu va modifica acest nivel în prima parte a anului. Anul trecut a fost încheiat cu o inflație de 5,14%, peste estimarea de 4,9% a BNR, iar inflația lunară medie de anul trecut a fost de 5,6%. În aceste condiții, este evident că BNR nu va umbla la dobânda de politică monetară. Economiștii estimează că, dacă toate zonele din economie și politică se vor mișca în făgașul „normal”, dobânda s-ar putea reduce în a doua parte a anului, după ce și inflația va fi scăzut ușor. „Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea dobânzilor în august și să reducă de trei ori dobânda cheie cu câte 25 puncte de bază, până la 5,75%, până la sfârșitul anului 2025”, arată Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, în ultimul raport asupra economiei.
Dar mai e mult până în a doua parte a anului, iar până atunci vom afla daca putea reduce deficitul bugetar de la 8,6% anul trecut la 7% anul acesta fără să majorăm cota de TVA sau impozitele pe muncă. Orice modificare de taxe sau impozite se reflectă imediat în prețuri și se duce în inflație, iar BNR suflă și în iaurt și preferă să țină stabil cursul de schimb al monedei naționale, unde nu vom asista la o depreciere importantă față de euro nici anul acesta. Evident, cu condiția să nu apară evenimente negative neprevăzute.
Nivelul IRCC, indicele după care se calculează ratele creditelor cu dobândă variabilă, a scăzut ușor în acest an, până la 5,66% de la 5,99%. În trimestrul al doilea al anului va scădea și mai puțin, până la 5,55%, iar pentru restul anului este prognozat să coboare până la 5,25%. IRCC are avantajul de a fi mult mai stabil decât ROBOR, dar se mișcă încet și la urcare și la coborâre. De altfel, dobânzile fixe oferite de bănci sunt mai mici decât IRCC cu până la un punct procentual, aceasta fiind modalitatea băncilor de a atrage clienți pentru împrumuturi.
Deocamdată nu se întrevăd mișcări semnificative pe piața bancară. Anul trecut a fost încheiat cu creștere pe volumul de credite noi acordate, ceea ce s-a văzut și în creșterea vânzărilor rezidențiale cu aproape 10% la nivel național. Începutul lui 2025 este, însă, dominat de incertitudini legate de modalitatea de reducere a deficitului bugetar și impactul acestuia în venituri și, implicit, în consum.
