Bugetul Educaţiei pentru 2024 va fi unul extrem de consistent, cu aproape 57% mai mare faţă de cel alocat pentru acest an, având în vedere investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, împreună cu investiţiile care vin din Politica de Coeziune, plus creşterile salariale care s-au acordat deja încă din iulie 2023, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la o conferinţă de presă.
Totodată, el a menţionat că bugetul pe anul viitor este orientat pe investiţii.
„A avut loc o primă discuţie în Coaliţie despre bugetul pentru anul 2024 şi au fost enunţate primele cinci principii care vor sta la baza acestuia. Întâi de toate, bugetul este orientat pe investiţii, cu investiţiile importante pe care le realizăm în acest an din fonduri europene şi eforturile pe care le facem pentru ca investiţiile din fondurile europene să fie prioritare şi să poată fi duse la bun sfârşit, aşa cum sunt prevăzute în regulile Comisiei Europene”, a afirmat Boloş, la conferinţa „Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?”, organizată de Curs de Guvernare.
El a precizat că în 2024 se porneşte la drum cu un portofoliu de proiecte care va asigura şi o continuare a absorbţiei, dar şi cu un buget consistent alocat în continuare investiţiilor.
„Pot să vă spun că bugetul orientativ pentru investiţii în anul 2024 este peste cel alocat în prezent. Să nu uităm că, în prezent, peste 110 miliarde au fost alocate în buget pentru investiţii, respectiv un procent de 7,2% din PIB şi, în felul acesta, politica investiţională pentru anul 2024 are ca prioritate fondurile europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi resursele alocate din bugetul de stat pentru ceea ce înseamnă programul Anghel Saligny, un program care, în esenţă, este axat pe infrastructură, mai ales de drumuri, apă, canalizare şi racordare la gaz în mediul rural”, a adăugat ministrul.
În context, şeful de la Finanţe a subliniat că o alocare importantă de resurse din bugetul de stat vizează în special dezvoltarea comunităţilor rurale.
„Al doilea mare principiu care a fost agreat în Coaliţia de guvernare este cel cu privire la marile servicii publice – şi mă refer aici în special la Educaţie şi la Sănătate, Educaţia, având un buget planificat şi agreat, atât din perspectiva componentei de investiţii, cât şi a componentei de funcţionare. Un buget record pe care n-am să îl menţionez acum, pentru că cifrele pot să mai suporte ajustări, respectiv modificări, dar cu siguranţă investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, împreună cu investiţiile care vin din Politica de Coeziune, plus creşterile salariale care s-au acordat deja încă din luna iulie 2023, fac ca acest buget să fie unul extrem de consistent, aproape cu 57% mai mare faţă de bugetul alocat pentru acest an”, a susţinut Boloş.
De asemenea, un buget consistent este alocat şi Sănătăţii, prin PNRR şi Programul Operaţional de Sănătate.
„Aici suntem în aceeaşi situaţie, în care investiţiile care vin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la care se adaugă alocările din Programul Operaţional de Sănătate, care sunt peste 3,6 miliarde euro, fac ca, alături de componenta de funcţionare pentru sănătate, să avem de asemenea un buget ambiţios alocat pentru domeniul de sănătate”, a dat acesta asigurări.
Potrivit ministrului, al treilea principiu pe care va fi construit bugetul pentru anul viitor este „cel al asigurării şi creşterii încasărilor la bugetul de stat, precum şi măsurile de combatere a evaziunii fiscale, care sunt cuprinse în Legea privind măsurile fiscal-bugetare, şi care vor intra în vigoare începând de sâmbătă”. În opinia sa, toate aceste măsuri duc la o încasare suplimentară de venituri la bugetul de stat.
„Al patrulea principiu important este cel de utilizare raţională a cheltuielilor de funcţionare ale instituţiilor statului, demersuri pe care le-am realizat şi până în prezent. După cum se ştie, sunt trei seturi de măsuri care au stat la baza acestei utilizări eficiente a fondurilor alocate serviciilor publice. Mă refer la pachetul de măsuri de pe vremea domnului ministru Câciu pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de funcţionare ale statului, celebra Ordonanţă 34. Apoi, avem de asemenea trei categorii de măsuri de reducere a cheltuielilor publice în legea asumată prin răspundere guvernamentală în cursul lunii septembrie şi recenta măsură de reducere a cheltuielilor şi controlul cheltuielilor realizate de autorităţile publice locale, prin care, sigur, încercăm să ne încadrăm în ţintele de deficit bugetar asumate de România în relaţia cu Comisia Europeană”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Referindu-se la al cincilea principiu, Marcel Boloş a precizat că acesta „stă la baza bugetului pentru anul 2024”, fiind cel al alocărilor pentru drepturile de asistenţă socială.
El a făcut referire la alocările pentru pensii şi cele care ţin de celelalte drepturi cu caracter social acordate populaţiei, cu un buget de peste 200 de miliarde de lei alocat în anul 2024, respectându-se astfel o serie de angajamente asumate prin PNRR faţă de Comisia Europeană.
„Acestea sunt cele cinci principii care stau la baza bugetului pentru anul 2024. Sigur, avem şi în contextul acesta macroeconomic – pe care în baza căreia elaborăm bugetul respectiv – această prognoză pe care o avem pentru Produsul Intern Brut pe anul viitor la 1.746 de miliarde de lei, respectiv o creştere nominală de 9,8% a Produsului Intern Brut şi ceilalţi parametri care ţin de ipotezele macroeconomice şi care au în vedere angajamentele pe care le avem asumate faţă de Comisia Europeană”, a punctat ministrul.
