Prima jumătate a anului 2023 a fost una fastă pentru comaercianții de mașini noi din România. După crizele repetate și suprapuse cauzate de pandemie, deficitul de semiconductori și de materii prime sau de logistica deficitară, înmatriculările de mașini cresc fără oprire. În perioada ianuarie – iunie 2023, nici livrările întârziate și nici creșterea prețurilor nu i-a oprit pe români să cumpere mașini astfel încât piața s-a apreciat cu 25,4% până la 72.787 de autoturisme noi.
Pe lângă creșterea importantă față de perioada similară din anul precedent, este lesne de observat că piața tinde către valorile de dinainte pandemie, dar nu le atinge încă. De exemplu, în prima jumătate a lui 2019, erau comercializate în România 84.300 de autoturisme noi. O analiză mai atentă a pieței auto din acest an arată și că, grație unei game noi și atractivă de produse, cele două mărci aparținând grupului Renault – Dacia și Renault – câștigă din nou în preferințele românilor. Desigur, la asta contribuie și creșterea majoră a prețurilor din ultima perioadă care a transformat unele mărci în ținte prea greu de atins de cumpărătorii români. Pentru a înțelege evoluția din ultimii ani a mărcilor grupului Renault este suficient să scoatem în evidență faptul că la finalul semstrului I din acest an acestea au atins o cotă de piață de 41,30% (Dacia – 33,8%, Renault – 7.50%), în timp ce, cu cinci ani în urmă, în 2018, ocupau 40,30%, acum zece ani nu mai mult de 35,4%, iar în 2008 circa 34,90%.
Având în vedere aceste rezultate putem spune că, în acest an, patru din 10 clienți români de mașini noi au achziționat un model al grupului francez Renault, din care face parte și marca autohtonă Dacia. Un comportament opus este cel al mărcii Volkswagen, cândva lider absolut al pieței mașinilor importate din România. Astfel, dacă în 2008, brandul german se afla pe primul loc între mărcile importate cu o cotă de 7,6% din piață, cinci ani mai tîrziu, în 2013, își păstra poziția însă cota creștea la 11,9%. După alți cinci ani, în 2018, Volkswagen deținea 9,2% din piață pentru ca, la jumătatea acestui an să mai ocupe doar 6,4%, valoare corespunzătoare unei poziționări pe locul 6 în clasamentul general și 5 în cel al mărcilor importate.
Dintre brandurile aflate în Top 10 mult mai constantă a fost marca Skoda – și ea parte a grupului Volkswagen – care avea în 2008 o cotă de 8,5% pentru ca în 2013 să dețină 8,1%, în 2018 circa 8,3%, iar în acest an 6,9%. De asemenea, tot dintre primele zece mărci comercializate pe piața din România, se remarcă urcarea Toyota, brand nipon care în urmă cu 15 ani, în 2008, avea o cotă de 3,3%, cinci ani mai tîrziu tot de 3,3%, în 2018 tot 3,3%, iar în acest an a urcat la 6,8%. Demnă de remarcat este și marca Hyundai, care în 2008 ocupa 4,8% din piață, în 2013 circa 4,7%, în 2018 nu mai mult de 4,1%, iar în 2023 se află pe locul 5 în clasamentul general și 4 în cel al importurilor cu o cotă de piață de 6,6%.
SUV-urile și electricele, tot mai pe placul românilor
O evoluție cel puțin interesantă a avut în ultimii ani și tipul de caroserie preferat de clienții români. Cei care își amintesc despre felul în care arăta piața auto în 2008 pot spune cu certitudine că SUV-urile erau mult mai puțin căutate decât astăzi. E drept că erau mult mai puține și diferența de preț față de celelalte segmente preferate de români – B (clasa mică) și C (clasa compactă) – era mult mai vizibilă.
Pentru amatorii de statistică trebuie menționat că, în 2008, doar 6,93% dintre clienții români de autoturisme noi cumpărau SUV-uri, în timp ce grosul vânzărilor era susținut de clasa B (21,19%) și, mai ales, C (30,65%). După cinci ani, în 2013, 20,53% dintre clienții români de mașini alegeau clasa SUV, în timp ce clasa B se mulțumea cu 20,42%, iar cea compactă rămânea regină cu 44,41%. În 2018 lucrurile avansaseră major, SUV-urile ocupând 32,06% din piață, clasa mică 21,15%, iar cea compactă 38,06%. Ei bine, în acest an, clasa SUV a fost preferată de 42,3% dintre clienți, în timp ce segmentul B a coborât la 16,9%, iar compactele la 30,3%.
Dar apetența pentru SUV-uri nu este singura modificare majoră în comportamentul clienților români de mașini noi. Pe deoparte forțați de reglementările tot mai stricte de depoluare și cu teamă de amenințarea interzicerii motoarelor cu ardere internă, iar pe de alta atenți la costuri (preț de catalog, subvenții, întreținere și utilizare, etc) și, parțial, la mediu, românii au achiziționat tot mai puține mașini cu motoare diesel și tot mai multe hibride și electrice.
Drept dovadă, dacă în 2008 nu mai puțin de 42,7% dintre clienți cumpărau mașini diesel, iar restul de 57,3% vehicule alimentate cu benzină, iar cinci ani mai târziu aceste procente se modificau în favoarea motorinei (56,4% diesel și 43,1% benzină), în 2018 lucrurile deja mergeau într-o altă direcție. În acel an mașinile diesel ocupau 35,2% din totalul vânzărilor, cele alimentate cu benzină 61,9%, iar cele „verzi” (electrice și hibride) 2,9%. Într-un timp extrem de scurt, din 2018 până în 2023, cota mașinilor „verzi” a urcat la 21,9%, în timp ce dieselurile mai reprezintă doar 13,2% din piață, iar vehiculele alimentate cu benzină 64,9%.
În acest condiții, dacă liderul pieței totale este Dacia Logan, piața mașinilor complet electrice din România este dominată de Dacia Spring, model care, după o creștere cu 36,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent, a fost înmatriculat în 3.266 unități. Pe locul 2 se află Tesla Model Y cu 637 unități, iar pe trei Renault Megane E-Tech Electric cu 483 unități.
La capitolul plug-in hybrid cel mai căutat model este Ford Kuga (409 unități), urmat de Mercedes-Benz GLE cu 171 unități și Renault Captur cu 168 de unități. Zona hibridelor, terenul de joacă al Toyota, are în vârful clasamentului înmatriculărilor doar modele ale mărcii japoneze. Astfel pe primul loc se află Toyota Corolla cu 1.041 unități, urmată de Toyota C-HR cu 865 unități și de Toyota Yaris Cross cu 795 unități.
