Statul român controlează o serie de companii extrem de valoroase, dar are și statutul de acționar minoritar în câteva dintre cele mai puternice firme autohtone. În total, bazat doar pe așa-numitul „shareholder’s equity” de la finele lui 2022, cuantumul participațiilor guvernamentale trece de 80 de miliarde de lei.
Portofoliul de firme deținute de public prin diverse ministere ori agenții guvernamentale este dominat de cele din zona energiei. Unele dintre cele mai importante sunt, desigur, marii producători de electricitate. Hidroelectrica, de exemplu, unde statul are 80% din acțiuni, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 mld. lei, un profit net de 4,4 mld. lei și active nete de 21,6 mld. lei. Impresionante sunt și cifrele Nuclearelectrica (82% ponderea statului în rândul acționarilor) – cifră de afaceri de 6,3 mld. lei, profit net de 2,7 mld. lei, active nete de 10,5 mld. lei în 2022. Asta în timp ce Complexul Energetic Oltenia SA, cu statul stăpân pe 77% din acțiuni, a încheiat același an cu o cifră de afaceri de 5,3 mld. lei, profit net de 3,5 mld. lei și capitaluri proprii totalizând tot 3,5 mld. lei, iar Electrocentrale București SA, cu 97,5% din acțiuni în proprietatea Guvernului, a terminat 2022 cu o cifră de afaceri de peste 4,5 mld. lei, un profit net de peste un miliard și capitaluri proprii de 3,2 mld. lei.
La astfel de cifre nici nu poate fi surprinzător interesul declanșat în rândul investitorilor privați. În cadrul ofertei publice inițiale din această vară, prin care Fondul Proprietatea a vândut cele aproape 20% din acțiuni deținute la Hidroelectrica, compania a fost evaluată la aproape 9,5 mld. euro. În plus, după cum spunea Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București, „listarea Hidroelectrica este un punct de referință pentru piața de capital din România și felicităm acționarii companiei și consorțiul de intermediere pentru realizarea celui mai mare IPO din Europa de până acum în acest an. Listarea Hidroelectrica a declanșat o energie nemaiîntâlnită pe Bursă, pentru că a pus România în centrul atenției unor investitori internaționali de calibru și a mobilizat energii considerabile în rândul investitorilor români, care au subscris ordine la unnivel record pentru un IPO local.”
Curent și gaze
Și firmele specializate în transportul și distribuția de electricitate și/sau gaze naturale în care statul deține controlul sau doar un pachet minoritar au performat în 2022 (ultimul an de când există date financiare disponibile). Transelectrica (58% din acțiuni deținute de Secretariatul general al Guvernului) a avut o cifră de afaceri de nouă mld. lei, un profit net de jumătate de miliard și active nete de 3,8 mld. lei. Și societatea de transport a gazelor naturale Transgaz SA, deținută de stat în proporție de 58,5%, a avut un 2022 bun – cifră de afaceri de 2,4 mld. lei, profit net de 365 mil. lei și capitaluri proprii de aproape 4,1 mld. lei. Asta în timp ce Engie România SA, unde statul deține 37% din companie, a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 15,2 mld. lei, un profit net de 637 mil. lei și active nete de aproape șase mld. lei.
Nu la fel de pozitive au fost rezultatele E.ON Energie România, unde ponderea acțiunilor guvernamentale este de aproape 32%, care a raportat o cifră de afaceri de peste 13,7 mld. lei, o pierdere netă de 358 mil. lei și active nete de peste 700 mil. lei, sau Delgaz Grid SA (fosta E.ON distribuție România SA), unde statul mai deține 13% din acțiuni, care a avut o cifră de afaceri de 1,7 mld. lei, o pierdere netă de 125 mil. lei și active nete de peste 3,7 mld. lei.
Viitorul companiilor din această zonă sună totuși bine, având în vedere atât prețurile crescute ale energiei, cât și faptul că au loc permanent investiții în modernizarea și extinderea rețelelor. Bogdan Toncescu, membru al Directoratului Transelectrica, arăta în cadrul unei conferințe de profil că firma sa are, pentru perioada 2025-2030, planuri vaste de dezvoltare a rețelei de transport, extindere a capacităților de interconexiune și integrare a centralelor electrice solare și eoliene. El dezvăluia că Transelectrica avea deja contracte de finanțare în valoare de 424 mil. euro accesate prin Fondul pentru Modernizare.
Bogății subterane
În zona de hidrocarburi una cele mai importante active publice e reprezentată de producătorul de gaze Romgaz SA, unde statul deține 70% din acțiuni, care a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 13 mld. lei, un profit net de 2,5 mld. lei și capitaluri proprii de 10 mld. lei. Oil Terminal SA (proprietarul unui terminal petrolier în Portul Constanța), unde Ministerul Economiei are aproape 60% din acțiuni, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 300 mil. lei, un profit net de 11 milioane de lei și capitaluri nete de 460 mil. lei. Circa 59% din acțiuni deține statul și la Conpet SA, operatorul sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului. În 2022 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 472 mil. lei, un profit net de 61 mil. lei și capitaluri proprii de peste 680 mil. lei.
Însă și mai valoroase sunt participațiile guvernamentale, chiar dacă minoritare, în două companii majore din acest sector. În OMV Petrom SA statul are doar 20,6%, însă în 2022 firma a raportat o cifră de afaceri de nu mai puțin de 54 de mld. lei, un profit net de aproape 10,3 mld. lei și active nete de 39,1 mld. lei. Chiar și numai o cincime din aceste sume reprezintă o grămadă de bani. Tot proprietar minoritar este statul, de această dată cu aproape 45%, și în Rompetrol Rafinare SA (mai exact, firma care operează rafinăriile Petromidia Năvodari, inclusiv Divizia de Petromichimie, și Vega Ploiești). În 2022 aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 22 de mld. lei, un profit net de 666 mil. lei și capitaluri proprii de peste 2,9 mld. lei.
Și alte zăcăminte minerale produc bani pentru statul român. Societatea Națională a Sării, de exemplu, unde Guvernul deține 51%, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 500 mil. lei, un profit net de 120 mil. lei și capitaluri proprii de peste 580 mil. lei, în timp ce Cupru Min SA (aflată 100% în proprietate publică) a avut în același an o cifră de afaceri de 424 mil. lei, un profit net de 17 milioane de lei și active nete de aproape 160 mil. lei.
Plus și minus
Un alt sector în care statul deține controlul asupra unui număr important de actori economici este cel al industriei de apărare, care, pe fondul războiului din Ucraina, a înregistrat în general creșteri importante în 2022. Statul deține, de pildă, aproape două treimi din IAR SA Ghimbav (cifră de afaceri de 315 milioane de lei, profit net de 14 milioane de lei și capitaluri proprii de aproape 230 mil. lei), 100% din Romarm SA (cifră de afaceri de 761 mil. lei, profit net de 3,5 milioane de lei și capitaluri proprii de peste 175 mil. lei) și 87% din Uzina Mecanică Cugir SA (cifră de afaceri de 140 mil. lei, profit net de 36 mil. lei și capitaluri proprii de aproape 470 mil. lei).
Nu toate firmele statului o duc la fel de bine. Cea care administrează căile ferate, CFR SA, a avut în 2022 o cifră de afaceri de peste un miliard de lei, o pierdere netă de 94 mil. lei și active nete de 2,5 mld. lei, în timp ce CFR Călători SA a avut în aceeași perioadă afaceri de 2,4 mld. lei, o pierdere netă de 176 mil. lei și active nete de peste 860 mil. lei. Destul de rău stă și CFR Marfă, cu afaceri de 690 mil. lei, o pierdere netă de 153 mil. lei și active nete de peste 2,9 miliarde, dar nu la fel ca Tarom, care la afaceri de 1,1 mld. lei a avut o pierdere de 274 mil. lei și capitaluri proprii de minus 425 de milioane. Pentru 2023 se preconizează, totuși, ca pierderile companiei naționale de transport aerian să scadă la 62 de milioane de lei (fiind al 16-lea an consecutiv pe minus). „Toată lumea își dorește salvarea TAROM, dar în acest moment, cu acest număr de personal pe care îl avem, lucrurile nu stau în picioare economic, iar eu n-am întâlnit instituție unde atâția angajați să fie înrudiți între ei”, declara recent ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
Nu toate firmele de stat din zona transporturilor stau, din fericire, la fel de prost. Compania Națională ”Aeroporturi București” S.A., de exemplu, unde statul deține 80% din acțiuni, a terminat 2022 cu o cifră de afaceri de peste 950 mil. lei, un profit net de 300 mil. lei și active nete de peste 4,2 miliarde, în timp ce Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a raportat o cifră de afaceri de 480 mil. lei, un profit net de 114 mil. lei și active nete de peste un miliard.
