Volumul de lemn pe care Romsilva îl pune pe piaţă în prezent depăşeşte nivelul de absorbţie, iar regia se confruntă cu situaţia de creştere a stocurilor, a afirmat, marţi, Adrian Băban, reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
„Anul ăsta avem o problemă pe care n-am mai întâlnit-o până acum. Inclusiv buşteanul de stejar nu are căutare în piaţă, lucru care nu s-a prea mai întâmplat, adică să cadă toate, toate speciile. La momentul ăsta, volumul pe care îl pune Romsilva pe piaţă este peste nivelul de absorbţie al pieţei. Suntem în situaţia de creştere a stocurilor. Probabil că sfârşitul anului ne va prinde cu nişte stocuri care nu ne aduc avantaje. Dimpotrivă, ne aduc o sarcină economică pentru că avem lemn nevalorificat”, a spus Băban, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, aflat la ediţia a VII-a.
La rândul său, Cătălin Tobescu, preşedintele AIL – Prolemn, a susţinut că lipsa cererii din partea industriei de lemn este efectul preţurilor prea mari.
„La preţul de 110-120 euro pe metru cub pentru buşteanul de fag şi de molid, evident că nu există cerere, pentru că preţurile astea sunt ieşite din piaţă. Dacă preţul ar fi la 80 euro, aşa cum este în Slovacia şi în Germania, iar la buşteanul de răşinoase dacă ar fi 80-90 euro, ar exista cerere foarte mare din partea industriei. Există o elasticitate a cererii în funcţie de preţ. În momentul în care preţul este cu 40% mai mare faţă de normalitate, evident că dispare cererea din industrie, că industria se duce în cap. Dacă ne ducem în piaţă pe lemn de foc o să vedem că în sudul României şi peste tot în ţară lemnul de foc este la 600 – 800 de lei metrul cub, un preţ dublu faţă de preţul lemnului de foc în Germania, la drum auto”, a menţionat Cătălin Tobescu.
În opinia sa, preţul este atât de mare în România deoarece nu este un echilibru între cerere şi ofertă. Tobescu a subliniat că preţul mai mare cu 30-40% afectează industria şi duce la pierderi enorme, de miliarde de euro.
„Noi am estimat undeva între 500.000 de milioane de euro şi 1 miliard de euro venituri pierdute la bugetul de stat. Aproximativ 25% pierdere în industria lemnului înseamnă între 0,5 şi 1% din PIB pierdut”, a atras el atenţia.
În replică, reprezentantul Romsilva a arătat că preţul este dat de piaţă, nu de regie.
„Umblaţi prin satele României, cu puţină atenţie – şi vedeţi ce lemn este în faţa caselor. De foarte multe ori sunt buşteni care pot să meargă la gater foarte simplu. Ori, dacă această nevoie a populaţiei de a se încălzi, de a-şi asigura un trai decent, nu este asigurată altfel, presiunea asupra acestei resursei de lemn va fi foarte mare, iar anul trecut a fost şi în panică: Ucraina, gazul, toată lumea a cumpărat, toată lumea şi-a dat drumul la sobe, s-au făcut stocuri”, a explicat Adrian Băban.
Pe de altă parte, Nadina Nedelea, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), a subliniat că industria mobilei nu consumă mai mult de 1 milion de metri cubi.
„Realitatea este că în ultimii ani importăm foarte mult, pentru că importul este mai ieftin decât vindeţi dvs. Ne-a scăzut producţia cu 25% pe primele nouă luni. Este enorm. Ştiţi foarte bine că industria mobilei aduce un excedent la balanţa comercială a României de 1,5 miliarde de euro în medie. Anul trecut a adus de 1,3 miliarde de euro. Deci, cine a pierdut? Statul român. Industria mobilei exportă 90% din ce produce. Asta înseamnă că avem cerere externă, dar noi nu putem modifica preţul clienţilor noştri cât de des modificaţi dvs. preţul la materia primă. (…) Noi, ca mobilişti, dacă respectăm toate regulile şi plătim toate taxele către acest stat, statul trebuie să facă ceva să verifice ca noi să avem preţuri corecte la lemn şi preţurile să nu fie distorsionate de diverse interese ale unor grupuri. Nu mă refer la grupuri politice”, a spus Nedelea.
