România anului 2030 va fi cu totul alta decât România anului 2024 în evoluţia digitală, aşa cum România anului 2024 este deja cu totul alta decât în 2022, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, subliniind că există pentru digitalizare peste 7,5 miliarde de euro din fonduri europene, până în anul 2029.
Acesta participă la cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), parte a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024.
„Spuneam în 2019-2020, când aveam deprinderea de a fi analist economic, că evoluţia digitală va influenţa PIB-ul sau va influenţa creşterea economică a a României cu cel puţin 10 puncte procentuale în următorii ani. Este relevant de fiecare dată să ne aducem aminte care este beneficiul net de care poate beneficia o economie, un mediu socio-economic, o ţară şi o regiune sau un continent din această revoluţie digitală, care trebuie înţeleasă cu riscurile transformaţionale pe care le aduce. Orice revoluţie aduce şi parte pozitivă, dar şi adaptare. Cel mai important lucru este că aduce un nou status al civilizaţiei, dacă vreţi pentru viitor. România anului 2030 va fi cu totul alta decât România anului 2024, aşa cum România anului 2024 este deja cu totul alta decât în 2022. La nivel de reformă IT la nivel mondial, devenim un producător, un investitor în partea de tehnologie şi trebuie în continuare să atragem alături de noi companii puternice, dar de ce nu împreună cu institutele pe care le avem, să creăm propriile noastre produse acum. Din perspectiva de finanţare, nu trebuie să omitem faptul că România beneficiază pentru digitalizare, până în 2029 de 7,5 miliarde de euro din fonduri europene, dincolo de fonduri naţionale, dincolo de integrarea sistemelor, dincolo de servicii publice de calitate oferite cetăţenilor, prin integrarea unor softuri care să aducă un beneficiu net şi o simplificare a serviciilor”, a spus Câciu.
Potrivit ministrului de resort, pentru Europa „mi-aş dori ca, în 2030, să fie şi un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”.
„Deocamdată, această hegemonie este discutată între două mari puteri mondiale, de care noi beneficiem. În contextul în care nu deţii controlul asupra tehnologiei din toate perspectivele, ai o vulnerabilitate care se traduce într-un minus de 20% asupra securităţi. Sunt studii în spate care arată acest lucru, iar controlul tehnologiei este o bătaie de cap pentru cei care nu deţin tehnologiile digitale (…) Avem deja o economie transformaţională în scop digital, reducându-se costurile şi timpul necesar pentru diverse operaţiuni. Acest lucru conduce la o creştere a productivităţii şi a competitivităţii, având un impact pozitiv asupra economiei în ansamblu. Digitalizarea contribuie, de asemenea, la reducerea asimetriilor, la reducerea disparităţilor, deoarece oferă un acces egal la informaţii şi la resurse şi oferă mai bună gestionare a datelor şi informaţiilor, facilitând luarea deciziilor în timp real şi optimizând resursele disponibile. În plus, digitalizarea este şi un factor determinant pentru inovaţie şi creativitate, stimulând dezvoltarea de noi produse şi servicii adoptate, adaptate cerinţelor şi nevoilor societăţii”, a menţionat Adrian Câciu.
Acesta a adăugat că anumite studii arată că pierderile generate de atacurile cibernetice, la nivel mondial, sunt de 8.000 de miliarde de dolari, în 2023, iar o estimare pentru anul 2025 arată 10.500 de miliarde de dolari.
„Aş dori să subliniez faptul că provocările digitalizării nu pot fi contracarate de o singură ţară. Este necesară o strategie comună la nivel naţional şi european şi o acţiune din partea mai multor factori. Ştim că la nivelul Europei avem aceleaşi valori şi interese comune, iar diplomaţia cibernetică revine tuturor. Nu mai este doar apanajul diplomaţilor şi a politicienilor, ci implică şi experţi, cyber-companii, institute de cercetare şi mulţi actori implicaţi în anumite faţete ale digitalizării”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
