Guvernul sprijină şi promovează conceptul de îmbătrânire activă, pentru ca România să fie o ţară în care ”oamenii duc o viaţă lungă, sănătoasă, plină de sens, de satisfacţie şi de împlinire, alături de comunităţile din care fac parte”, a transmis, miercuri, premierul Marcel Ciolacu, participanţilor la Congresul Naţional de Îmbătrânire Activă.
Conform mesajului prezentat la eveniment de consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului Victoria Stoiciu, în prezent, persoanele cu vârsta peste 65 de ani reprezintă 20% din totalul populaţiei ţării, iar îmbătrânirea activă poate să reprezinte o şansă de a construi „o societate mai echitabilă şi mai incluzibilă”, în care „nimeni să nu se simtă singur sau lăsat pe dinafară”.
„România este o ţară care, din păcate, îmbătrâneşte. La ora actuală, persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult reprezintă 3,7% milioane de cetăţeni, ce echivalează cu aproape 20% din totalul populaţiei. Conform prognozelor, în anul 2050 se estimează că acest procent va ajunge la aproape 30%, la 27,7%, mai exact. Acest lucru reprezintă o provocare, dar în acelaşi timp cred că reprezintă şi o oportunitate. Provocarea este legată de faptul că îmbătrânirea populaţiei pune o presiune foarte mare pe sistemul de pensii, sistemul de asigurări sociale, pe sistemul de sănătate, iar scăderea forţei de muncă active riscă să impacteze negativ economia. (…) Şi oportunitatea este legată de faptul că îmbătrânirea activă poate să reprezinte o ocazie şi o şansă pentru a construi o societate mai echitabilă şi mai incluzibilă, o societate în care nimeni să nu se simtă singur sau lăsat pe dinafară, o societate în care persoanele, chiar şi după ieşirea la pensie, să contribuie activ la viaţa comunităţii şi să aibă o viaţă plină de sens”, a evidenţiat premierul în mesaj.
Potrivit lui Ciolacu, viziunea Guvernului este o ţară care oamenii duc „o viaţă lungă, sănătoasă, plină de sens, de satisfacţie şi de împlinire”, alături de comunităţile din care fac parte, iar pentru a o atinge, în primul rând, este necesară crearea unui mediu favorabil îmbătrânirii active prin programe de educaţie şi formare pentru persoanele vârstnice, acces la locuri de muncă şi „un trai decent şi îngrijire de calitate”.
El a menţionat că Guvernul a adoptat strategia privind serviciile de îngrijire de lungă durată şi îmbătrânire activă, strategia de ocupare a forţei de muncă care îşi propune şi să crească gradul de activare a persoanelor vârstnice pe piaţa muncii, precum şi strategia pentru persoanele cu dizabilităţi.
Guvernul a adoptat săptămâna trecută un pachet legislativ de amplă reformă a asistenţei sociale şi a serviciilor sociale, în urma abuzurilor descoperite în unele centre de îngrijire pentru persoanele vârstnice sau vulnerabile, a completat premierul, adăugând că se urmăreşte ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple, precum şi oferirea de servicii sociale de calitate.
Ciolacu a susţinut că, în urma măsurilor luate, gradul de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârsta între 55 şi 65 de ani a crescut.
„Gradul de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârsta între 55 şi 65 de ani a crescut, conform datelor de la Eurostat, în intervalul 2013 – 2022 de la 31,5, cât era în 2013, la 46,7 în prezent. De asemenea, a crescut gradul de participare a persoanelor vârsnice la cursuri de educaţie şi formare în acelaşi interval, de la 0,5 la 2,7 anul trecut. Ştiu că nu este suficient şi trebuie să facem eforturi ca să ajungem să ne apropiem şi mai mult de media europeană, dar este important să realizăm că suntem, în această privinţă, pe o direcţie bună”, a mai transmis prim-ministrul.
Marcel Ciolacu a evidenţiat că „vârstnicii nu sunt şi nu trebuie să fie percepuţi ca o povară”, ci reprezintă „o comoară” care trebuie valorificată.
„Vârstnicii sunt o resursă extrem de preţioasă a comunităţii. Din păcate, o preocupare excesivă pentru profit, pentru randament, pentru cifre, înrădăcinată în gândirea ideologică de dreapta, riscă să tranforme vârstnicii şi alte categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele care depind de asistenţa statului, într-o categorie văzută ca fiind inutilă, pentru că reduc persoana la productivitatea economică exprimată în bani. Este o abordare cu care suntem în profund dezacord şi care este total greşită”, a afirmat premierul.
