Bănci

În ciuda vulnerabilităților economiei, sistemul financiar românesc rămâne cu un mare capital de încredere

Raportul de Stabilitate Financiară, realizat de Banca Națională a României (BNR) de două ori pe an, face o radiografie asupra sistemului financiar pentru a identifica problemele și riscurile cu care se confruntă. În Raportul de la jumătatea acestui an se poate observa că sistemul financiar autohton dă dovadă de reziliență în perioada de incertitudine prin care trecem de 18 luni, dar are și probleme ce apar din cauza specificului economiei românești, cum ar fi o pondere demografică mare a populației din zona rurală.

În perioadele de expansiune economică, Raportul prezintă măsurile macroprudențiale prin care se previne o supra-încălzire a economiei și contribuie la creșterea sustenabilă a creditării, iar în perioadele de contracție se iau măsuri pentru a crește reziliența debitorilor și a instituțiilor de credit, cu efecte pozitive asupra prețurilor imobiliare și a activității economice. Efectele pozitive de până acum se văd în nivelul redus al creditelor neperformante (NPL). „Aceasta a venit ca urmare a deciziei BNR din ianuarie 2019 de a introduce o limită a gradului de îndatorare de 40% pentru creditele noi în lei acordate gospodăriilor. Observăm că înainte de această dată, 50% și chiar 55% din creditele ipotecare duceau la un grad de îndatorare mai mare de 45%. După limitare, ponderea a scăzut semnificativ, acum este undeva la 15%”, spune Eugen Rădulescu, director Direcția Stabilitate Financiară BNR la momentul realizării raportului, în prezent consilier al guvernatorului Mugur Isărescu. Există și o excepție, anume un procent de 15% dintre creditele acordate de bancă pot depăși ponderea de 40% în cazul unor clienți care au o relație bună cu banca și au venituri mari.

De altfel, aceasta a fost sămânța problemelor din criza din 2008, când debitorii cereau eliminarea oricăror limitări de îndatorare clamând venituri mari, care le permiteau un grad ridicat de îndatorare. În prezent, acest lucru este posibil doar printr-un istoric pozitiv și lung cu banca și cu venituri pe măsură. „Gradul de îndatorare este majorat cu cinci puncte procentuale și pentru creditele ipotecare pentru prima locuință. S-a constatat că, pe lângă faptul că aici este o nevoie mai mare, este și o seriozitate mai mare din partea debitorului pentru că dorește să fie sigur că nu va fi dat afară din casă”, mai arată Eugen Rădulescu. Limitarea s-a dovedit foarte bună mai ales când au început să crească dobânzile, iar rata de neperformanță a creditelor acordate după 2019 este mai redusă comparativ cu portofoliul integral de împrumuturi, mai exact 0,6% față de 1,6%.

Riscurile se văd la nivel global

Raportul vine într-un moment de incertitudine în sistemul bancar global, după falimentele băncilor din SUA și Europa, Silicon Valley Bank, First Republic Bank și Credit Suisse. Falimente care vin din cauza condițiilor de piață, adică a diferențelor de dobânzi la titluri de stat și a retragerii masive a depozitelor pe fondul lipsei de încredere. „Aceste incertitudini, exacerbate de răspândirea prin social media, duc la regândirea sistemului de garantare a depozitelor, atât în Europa, cât și în SUA”, spune Eugen Rădulescu, care arată că, totuși, falimentele acestea au avut un efect limitat asupra stabilității financiare, date fiind modificările de legi făcute după 2008. 

Vulnerabilitățile și riscurile la adresa stabilității financiare la nivel global din prezent sunt, în viziunea Fondului Monetar Internațional (FMI) deteriorarea indicatorilor privind sustenabilitatea datoriilor suverane, mai ales în economiile emergente; presiunile în creștere de pe piețele imobiliare ca urmare a înăspririi costurilor de finanțare; riscurile ce vin dinspre intermediarii financiar nebancari, cum sunt fondurile de investiții, pe fondul efectului de levier ridicat și a necorelării scadențelor; riscul de fragmentare a sistemului financiar internațional. Banca Centrală Europeană (BCE) riscul unei corecții dezordonate a prețurilor activelor financiare ca urmare a încetinirii activității economice; deteriorarea capacității de plată a populației, companiilor și guvernelor după majorarea dobânzilor; creșterea ratei de neperformanță cu impact negativ asupra capitalizării și profitabilității sistemului bancar; riscuri privind structura și costurile de finanțare a băncilor.

Indicatori pozitivi, probleme ascunse

Imaginea de ansamblu a sectorului bancar românesc este de robustețe, în ciuda problemelor din ultimul timp, după cum a explicat și Florian Neagu, cel care i-a luat locul, de la 1 iulie, lui Eugen Rădulescu la conducerea Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. „Toți indicatorii bancari din România se află în zona verde, deci sectorul bancar are o sănătate bună, consolidată”, spune Florian Neagu, accentuând că indicatorii au niveluri mai bune decât media Uniunii Europene. Din păcate, nu întotdeauna un nivel mai bun al unui indicator este și pozitiv pentru economie sau pentru sistemul bancar. „Spre exemplu, raportul credite pe depozite este în România de 65%, în timp ce nivelul mediu la nivelul UE este de 108%. Un nivel de 65% este foarte bun pentru gestionarea unor eventuale șocuri pe partea de lichiditate și pentru creșterea accesului la finanțare. Dar acest nivel arată că există potențial semnificativ, dar nefolosit în economie pentru creșterea sistemului bancar”, spune Florian Neagu. „Și dacă ne uităm în istoria țărilor dezvoltate din ultima sută de ani, vedem că această dezvoltare s-a realizat în special pe credit”, mai adaugă reprezentantul BNR.

Un alt indicator este raportul costuri versus venituri, care în România este „pe verde”, la 49,7%, în timp ce media UE este de 60,6%. Din punct de vedere microprudențial este un semnal foarte bun care arată o eficiență sporită a sistemului bancar. „Dar dacă privim macroprudențial și din punct de vedere al vulnerabilităților pe care le avem în economie, respectiv un grad de incluziune financiară redus, o pondere mare a populației în mediul rural, un grad de educație financiară mai scăzut printre antreprenori; trebuie găsit un echilibru între a reduce din costuri și a te asigura că se menține o prezență adecvată în teritoriu astfel încât gradul de bancarizare să se îmbunătățească”, spune Florian Neagu.

Harta vulnerabilităților structurale arată patru motive de risc principale: disciplina scăzută la plată în economie și probleme în bilanțul companiilor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică și schimbările climatice. „Una dintre vulnerabilitățile principale ale economiei românești este subcapitalizarea cronică a companiilor. Dacă ne uităm la capitalul necesar companiilor pentru a respecta cerințele legale, iar aceste cerințe sunt neschimbate din 1990, adică 200 de lei, vedem că peste 250.000 de firme nu au acest capital, iar pentru a ajunge la zi antreprenorii ar trebui să își capitalizeze companiile cu suma de 32 miliarde euro”, arată Florian Lungu. Adică aproximativ suma pe care ar trebui să o primim prin PNRR. Mai mult, sunt în economie firme care au mulți ani la rând pierderi și au ajuns la capital negativ, dar rămân pe piață. „Din datele noastre, acestea sunt cele mai multe companii care generează cele mai mari arierate, cele care nu își plătesc facturile, cu indisciplină la plată”, arată reprezentantul BNR.

Mesajul BNR este că se poate vedea o îmbunătățire substanțială a intermedierii financiare și a sănătății în economie dacă s-ar ameliora capitalizarea. De altfel, profitabilitatea per ansamblu în economie este în creștere, ca și stocul de active financiare și non-financiare. Valoarea avuției totale pe locuitor în România a crescut de la 11.300 euro în 2003 până la 32.700 în 2019. Rămâne însă de trei ori mai mică decât media UE 27, de 102.200 euro.

Cele mai recente știri

To Top