Vestea că guvernul olandez plănuiește să închidă cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa la 1 octombrie a șocat piețele săptămâna trecută. Ca urmare prețurile contractelor futures de gaze naturale au urcat cu peste 30% din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionarea pentru iarna viitoare. Întrucât depozitele europene de gaze naturale sunt încă neobișnuit de pline pentru această perioadă a anului, prețurile rămân însă scăzute pentru livrările din următoarele luni, scrie analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Închiderea zăcământului de la Groningen aduce România în centrul atenției. Cu recentele sale descoperiri de zăcăminte de petrol și gaze naturale on și off-shore, România, deja al doilea mare producător din Uniunea Europeană după Olanda, devine un furnizor cheie în arhitectura energetică a continentului.
Iarna trecută, Europa a reușit să stocheze suficient gaz și, odată cu o iarnă mai caldă, prețurile au scăzut radical față de maximele înregistrate după începerea invaziei rusești în Ucraina, ajungând la minime de 50 de euro pe MW. Este probabil ca aceeași strategie să fie adoptată din nou pentru a asigura aprovizionarea cu energie stabilă și previzibilă.
Capacitățile de stocare a gazelor naturale din România sunt pline în proporție de 63,5%, potrivit ultimelor date ale GIE (Gas Infrastructure Europe). Media UE este de 73,66%, Spania având depozitele de gaze naturale pline în proporție de aproape 97%, iar Suedia fiind la peste 95%. În regiunea noastră, Ungaria este la 61%, Polonia la 62%, Cehia la 79%, Slovacia la 78% iar Bulgaria la 86%.
Închiderea câmpului de gaze naturale de la Groningen pune în perspectivă importanța capacităților suplimentare de producție de gaze naturale. Norvegia a reușit să devină cel mai mare furnizor din Europa și își crește producția. Olanda este cel mai mare producător direct de gaze naturale din UE, urmată de România și Germania.
În timp ce producția olandeză este în scădere, AIE estimează că producția românească de gaze naturale va crește datorită proiectului de dezvoltare a zăcământului de gaze de la Midia și a celor offshore – Doina și Ana. Cu rezerve de gaze estimate la 10 miliarde de metri cubi, Midia va furniza 1 miliard de miliarde de metri cubi pe an în perioada 2023-2026 – compensând declinul zăcămintelor mai mature.
Motivul închiderii zăcământului de la Groningen are legătură cu istoria sa zbuciumată. Punga de gaze a fost descoperită în 1956 și a fost evaluată la 2.800 de miliarde de metri cubi. Un raport al Universității de Tehnologie din Eindhoven a estimat că Groningen este Arabia Saudită a Europei în ceea ce privește gazele naturale, cu o valoare de cel puțin 1.000 de miliarde de euro de gaze în sol. Inițial, se preconiza că zăcământul va fi exploatat până în 2050. Însă, începând cu anii 1980, o serie de cutremure, unele de peste 3,5 Richer, au destabilizat zona și au afectat proprietățile din regiune. Se estimează că cel puțin 127.000 din totalul de 327.000 de locuințe din zonă au suferit pagube. Guvernul olandez a promis peste 22 de miliarde de euro pe o perioadă de 30 de ani pentru a despăgubi localnicii.
Ca urmare a acestei situații deosebite, producția a fost limitată la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, iar Groningen a contribuit foarte puțin la aprovizionarea globală a Europei. În plus, gazul natural de acolo are un indice caloric scăzut, deoarece are 14% azot necombustibil. Deși acest lucru îi diminuează și mai mult importanța, Groningen a fost considerat o soluție de rezervă în cazul în care Europa va avea nevoie de mai mult gaz natural pe timp de iarnă. Sursele media spun că decizia nu este definitivă, dar există o presiune politică puternică asupra guvernului pentru a închide câmpul din cauza cutremurelor, iar soarta acestuia este pecetluită.
