Sistemul bancar din prezent este dominat de discuțiile legate de dobânzi, inflație și curs de schimb. Chiar dacă vorbim de un sistem solid și aflat într-o situație bună la nivelul tuturor indicatorilor, incertitudinile pun clienții în expectativă, mai ales că trecem și prin modificări la nivelul guvernului și al ministerelor. Pentru a obține un tablou cât mai complet al situației din prezent, Income Magazine a discutat cu Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, una dintre persoanele care au fost implicate de la început, din 1990, în crearea și dezvoltarea sistemului bancar.
Income: Domnule Vasilescu, acțiunile ANPC de obligare a băncilor comerciale să modifice modalitatea de calcul al ratelor bancare a pus în discuție publică și activitatea Băncii Naționale în ceea ce privește supravegherea bancară. Cum se explică această situație?
Adrian Vasilescu: Banca Națională nu este implicată în niciun fel în această ecuație. Aici sunt implicate trei părți: o parte este ANPC care are propria lege, altă parte sunt băncile care au propria lege și Banca Națională care are propria lege. BNR nu face protecția consumatorilor, a fost o discuție la un moment dat în Parlament, dar nu s-a ajuns la o finalitate. Banca Națională face supravegherea băncilor, protejează puternic masa mare a celor 11 milioane de persoane care creditează băncile prin depozitele lor bancare, dar în rest nu face protecția consumatorilor și nici nu verifică băncile în privința dobânzilor. Pentru că nicio societate comercială din România nu este verificată în privința prețurilor, și dobânda bancară este un preț. Iar prețul este liber în România. Ce pot să vă spun după ce am urmărit argumentele ANPC și argumentele băncilor este că mă bucur ca ANPC a explicat public că își va susține în instanță argumentele, iar instanța va da un verdict care va clarifica lucrurile.
Income: Legat de cursul de schimb, ce se poate spune că s-a întâmplat în ultimele săptămâni și ce urmează pentru moneda națională?
Adrian Vasilescu: A fost o situație ciudată: din data de 9 mai a fost începută o depreciere ușoară a leului. A fost o situație pe care nu am mai întâlnit-o de mulți ani în piața bancară: o depreciere continuă pe parcursul a nouă zile bancare. Sigur că aceasta a dat ocazia multora să iasă în spațiul public și să spună sintagma „maxim istoric”, ceea ce nu este corect; BNR calculează statistic cursul de schimb pe baza datelor din piață. Cursul de schimb se calculează pe baza unității monetare, care este banul, iar cursul are două zecimale, ultimele, de precizie. Deprecierea a început cu un sfert de ban și s-a mărit constant, de la 4,9202 lei/euro la 9 mai până la 4,9783 lei/euro în 19 mai. Pe 22 mai am avut o mică apreciere, care a continuat zilele următoare. Aceasta înseamnă că leul s-a depreciat pe o piață stabilă.
O fluctuație de câteva părți de ban în plus sau în minus de la o zi la alta este normală într-un sistem bancar sănătos. Cursul de schimb rămâne un stâlp al echilibrului economic din România. De la începutul anului și până acum avem o depreciere de 0,7%, iar din ianuarie 2009, deprecierea a fost de 99 de bani. Banca Națională a ținut foarte mult ca piața valutară să fie sănătoasă și a lucrat constant la acest lucru încă din 1991, când s-a redeschis piața valutară după anii de comunism.
Income: Inflația pare că se îndreaptă către o zonă calmă. Care sunt prognozele?
Adrian Vasilescu: La ultima ședință de politică monetară, BNR a decis din nou să nu modifice rata dobânzii de politică monetară. Această rată este de 7% începând din ianuarie 2023. Faptul că nu s-a mai modificat dobânda arată limpede că Banca Națională este mai confortabilă în decizii și a putut să mențină același nivel, fără să-l mai urce. Sperăm să rămânem cu acest nivel cu atât mai mult cu cât inflația a plecat pe un trend de dezinflație. Nu deflație, care înseamnă prețuri în scădere, ci o creștere încetinită a prețurilor, dezinflație.
Acest val de creștere a început în ianuarie 2021, când ne-am trezit cu o creștere a prețului la electricitate de 18%, când normal este ca prețul să crească într-un an cu câteva procente. Apoi au crescut gazele, petrolul și ne-am lovit de creșteri peste creșteri până în vara lui 2022. Toată această perioadă, din ianuarie 2021 până în vara lui 2022, a fost import de inflație, import de creșteri de prețuri la energie. Au fost trei vârfuri mari anul trecut, în martie, aprilie și mai. Apoi a început să se schimbe tabloul inflației. După ce inflația a fost provocată de scumpirea mărfurilor nealimentare, în principal energie, a apărut și scumpirea mărfurilor alimentare. Din septembrie 2022, cele alimentare au luat conducerea în nivelul inflației, a ajuns să fie dublă la nivel anual, față de cele nealimentare. Și acum este dublă, dar dezinflația s-a accentuat și a ajuns la 11%, apropiată de inflația cu o singură cifră.
Perspectivele sunt: în trimestrul doi din acest an vom trece la inflația cu o singură cifră, la sfârșitul anului să fim la 7,1%, la sfârșitul lui 2024 să fie de 4,2%. Apoi se va apropia de ținta de inflație a BNR, de 2,5%. Banca Centrală Europeană are stabilită ținta de inflație de 2%, considerată rata optimă de inflație. BNR preferă să păstreze ținta la 2,5%, deoarece în țara noastră și atunci când nu avem inflație ne poate lovi un puseu inflaționist.
Income: Credeți că Guvernul va reuși să atingă ținta de deficit bugetar de anul acesta, de 4,4%?
Adrian Vasilescu: Guvernul este obligat să coboare deficitul bugetar. Nu m-aș aventura să fac o prognoză, nu este specialitatea mea. Dar este cert că deficitul de cont curent a început să coboare, la fel și deficitul balanței comerciale, al balanței importuri-exporturi. Este absolut necesar pentru consolidarea politicii fiscale ca deficitul bugetar să se înscrie în ținta stabilită.
Income: Rezerva valutară a Băncii Naționale este acum la un nivel foarte bun: ce ne arată acest nivel?
Adrian Vasilescu: Rezerva BNR este la nivelul de 59 miliarde de euro, cea mai mare rezervă pe care a avut-o vreodată BNR. Valutele reprezintă peste 51 de miliarde de euro, iar rezerva de aur 6 miliarde de euro. Acest nivel ne arată capitalul de încredere în Banca Națională și în România ca economie. Astfel, România poate să se împrumute lejer de pe piața internațională valutară pentru a-și asigura datoriile bugetare.
