UPDATE 15:50. Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, în deschiderea şedinţei de Guvern, că Guvernul are forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali şi o bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. ”Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”, a spus şeful Executivului. El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, măresc salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei.”Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”, a mai spus Ciolacu. Documentul poate fi consultat aici.
”Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar şi cu administraţia locală. O bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament! Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus premierul în deschiderea şedinţei.
Marcel Ciolacu a afirmat că ”bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice”.
”Avem însă un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci ”doar” de sute de milioane de euro. Şi există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră! NU îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale ţării”, a arătat şeful Executivului.
Marcel Ciolacu a mai spus: ”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”.
”În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus”, a completat Ciolacu.
”Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretare. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Nu s-a întâmplat, aşa că o fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a afirmat Ciolacu.
UPDATE 15:20. Guvernul urmează să dezbată în şedinţa de luni proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, conform unui comunicat transmis de Biroul de presă al Executivului.
Potrivit expunerii de motive, se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, care în anul de calcul determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reglementează două cote de impozitare, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate: un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi un impozit de 3% pentru cele care realizează venituri peste această sumă.
Totodată, se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale numai la locul unde se află funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare. De asemenea, se propune limitarea aplicării facilităţii fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară precum şi introducerea unui plafon de 10.000 de lei până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Prin actul normativ se mai propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenţei mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii şi asimilate salariilor, scutirea se acordă la locul unde se află funcţia de bază.
Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare.
Se propune şi eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol sau în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile pentru acordarea facilităţilor.
O alt măsură vizează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
Se mai au în vedere modificări vizând cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice începând cu 1 ianuarie 2024, precum şi pentru produse din tutun prelucrat.
În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; desfiinţarea posturilor vacante; desfiinţarea funcţiei de şef birou.
ȘTIREA INIȚIALĂ. Luni are loc o întâlnire la Guvern, cu premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor, pentru finalizarea pachetului privind măsurile fiscale care ar putea suferi modificări, după criticile aduse variantei puse în transparenţă decizională. Premierul a confirmat că urmează să mai existe discuţii pe marginea măsurilor fiscale incluse în asumare, după ce, în întâlnirea cu grupul parlamentar al UDMR, Kelemen Hunor a criticat unele dintre prevederi. Guvernul se reuneşte tot în cursul zilei în şedinţă pentru aprobarea proiectului cu care îşi asumă răspunderea în Parlament, potrivit unor surse oficiale. Asumarea răspunderii ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri.
Premierul Marcel Ciolacu afirma, vineri la Buzău, că încă nu şi-a asumat proiectul de lege privind măsurile fiscale şi a anunţat că va avea, luni dimineaţă la ora 9.00, o nouă întâlnire cu ministrul de Finanţe Marcel Boloş.
Liderul PSD a explicat că întotdeauna intervin schimbări, chestionat dacă va mai fi ceva modificat la propunerea legislativă. Referitor la măsura impozitării cu 70% a sumelor nejustificate deţinute de persoanele fizice, şeful Guvernului a precizat că nu vor fi impozitate nunţile şi botezurile şi că „n-a avut nimeni în cap vreodată” un astfel de lucru.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene.
”Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a precizat ministrul.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma săptămâna trecută că Uniunea nu va semna moţiunea de cenzură, dacă Guvernul va ţine cont de propunerile formaţiunii privind măsurile fiscale.
”Moţiunea de cenzură în acest moment nu are susţinerea necesară de a da jos Guvernul. Şi pentru noi important este: facem un joc de imagine sau rezolvăm ceva pentru comunităţile locale şi pentru mediul de afaceri?”, arată el.
