Rusia va fi nevoită să majoreze şi mai mult taxele pentru a putea finanţa războiul din Ucraina, potrivit economiştilor consultaţi de Reuters care spun că măsurile destinate majorării veniturilor, anunţate până acum, nu vor fi suficiente pentru a finanţa cheltuielile militare care au crescut exploziv.
Proiectul de buget pe 2025 prevede că o treime din cheltuielile totale ale Rusiei, sau 6,3% din PIB, vor merge spre apărare, cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece. În plus, pentru prima dată, ponderea cheltuielilor cu apărarea va fi dublă faţă de cea a cheltuielilor sociale.
Această creştere uriaşă a cheltuielilor militare generează inflaţie. Dobânzile în Rusia au atins cel mai ridicat nivel de după 2003 iar rubla a atins cel mai scăzut nivel din ultimul an în raport cu dolarul. În condiţiile în care sancţiunile occidentale exclud practic Rusia de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni, opţiunile de finanţare ale Moscovei sunt limitate.
Guvernul rus a început deja să majoreze taxele pentru a finanţa războiul din Ucraina, care a intrat în al treilea an. O mare reformă fiscală este aşteptată să genereze venituri suplimentare echivalente cu 1,7% din PIB în 2025. Însă economiştii susţin că nu va fi suficientă.
„Ajustarea taxării domestice va rămâne o preocupare constantă a autorităţilor. Este posibil ca în 2025 să vedem multe iniţiative vizând amendarea legislaţiei şi reglementărilor fiscale”, spune Alexei Klimyuk, economist la Alfa Wealth.
În plus, aşteptata scădere a cotaţiei petrolului, principalul produs de export al Rusiei, este aştepată să creeze noi probleme pentru finanţele Rusiei. Proiectul de buget pe 2025 pleacă de la ipoteza unei scăderi a preţului mediu al petrolului de la 70 de dolari per baril în 2024, până la 65,5 dolari per baril în 2027, ceea ce va diminua veniturile statului.
„Această structură menţine bugetul puternic dependent de preţul petrolului. Asta înseamnă că, dacă nu în 2025 atunci în următorii ani, va apărea din nou întrebarea de unde vor fi găsite venituri suplimentare”, a spus Natalia Orlova, economist şef la Alfa-Bank.
Anul trecut, ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, spunea că nu mai există loc pentru creşterea cheltuielilor şi avertiza că, dacă acestea nu vor fi ţinute sub control, povara va cădea pe cetăţenii şi companiile din Rusia, prin inflaţie şi taxe mai mari.
Între timp, ambele s-au întâmplat. Inflaţia este dublă faţă de ţinta Băncii Centrale, care a majorat dobânda de politică monetară la 21%, cel mai ridicat nivel de după 2003.
Economia rusească a rezistat surprinzător de bine de la începutul războiului, în pofida sancţiunilor occidentale, şi există foarte puţine nemulţumiri publice în contextul în care şomajul este la un minim istoric şi o creştere record a salariilor.
Începând din 2025, majorarea taxelor plătite de companii precum şi a impozitului pe venit, cumulate cu o nouă taxă pe reciclarea automobilelor şi o serie de mici iniţiative fiscale, ar urma să genereze venituri în valoare de 14.700 miliarde de ruble pe parcursul a trei ani.
„Este un buget al taxelor mai mari, creşterii costurilor cu serviciul datoriei şi cheltuielilor geopolitice”, spune Evgeny Nadorshin, economist la PF Capital. Acesta a menţionat taxele mai mari pentru companiile străine care vor să plece din Rusia şi un plan vizând majorarea contribuţiei plătite de cumpărătorii ruşi ai activelor companiilor străine, drept exemple ale noilor iniţiative fiscale ale guvernului de la Moscova.
„Bugetul nu a fost niciodată atât de concentrat pe extragerea de venituri din orice sursă posibilă, cum este acum”, a spus Nadorshin.
Alte măsuri introduse în 2025 includ reducerea cu 11,6% a sprijinului pentru micile companii şi o reducere cu 11% a finanţării pentru un program educaţional, potrivit unei analize Reuters a proiectului de buget. Subvenţiile către programele sociale ale bugetelor regionale, inclusiv fondurile pentru completarea pensiilor de stat, vor fi reduse cu 31%, în timp ce finanţarea pentru programele de modernizare a serviciilor sociale va scădea cu 35%.
„Proiectul de buget pe 2025 sugerează că Putin este forţat să taie cheltuielile în aproape toate domeniile pentru a finanţa războiul”, spune economistul Sergei Aleksashenko, fost viceguvernator la Banca Centrală a Rusiei.
