Succesul inteligenţei artificiale generative a mărit capitalizările de piaţă cumulate ale giganţilor tehnologici cu 2.400 de miliarde de dolari, potrivit unui nou raport al companiei de capital de risc Accel, transmite News.ro, care citează CNBC.
Accel a spus în raportul său anual Euroscape că valorile preţurilor acţiunilor marilor firme de tehnologie precum Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon şi Nvidia au crescut cu o medie de 36% de la an la an.
Nvidia s-a alăturat pentru prima dată clubului companiilor cu capitalizări de 1.000 de miliarde de dolari, gigantul american de cipuri valorând acum peste 1.000 de miliarde de dolari.
Cipurile de înaltă performanţă ale Nvidia alimentează multe modele AI generative avansate, care produc conţinut nou din volume uriaşe de date de antrenament.
Indicele Euroscape al Accel, care include nume masive de cloud şi software-as-a-service (SaaS), precum Salesforce, Palantir şi Unity, a crescut cu 29% în acest an.
Anul trecut, imaginea pentru cloud şi SaaS a fost sumbră. Capitalizarea companiilor de profil a scăzut cu 1.600 miliarde de dolari, pe măsură ce investitorii au renunţat la acţiunile tehnologice cu o creştere mare, potrivit Accel.
Acum, există semne că presiunea se reduce.
Recuperare mai rapidă decât cea de după criza dotcom
Nasdaq Composite, care include un număr mare de companii de tehnologie, a revenit la 80% din maximul său istoric, în 18 luni, potrivit Accel, marcând o revenire mai rapidă decât după criza dotcom din anii 1990. Nasdaq a avut nevoie de aproximativ 14 ani pentru a atinge acest reper, a spus Accel.
”Suntem într-o perioadă foarte diferită de 2000. Dacă te uiţi înapoi la 2000, a durat într-adevăr mult timp… pentru ca Nasdaq să revină la 80% din vârf. Şi acum, după resetarea din 2021, a durat doar 18 luni pentru a ajunge acolo”, a spus Botteri pentru CNBC.
Anul AI
AI a fost tehnologia principală care a determinat performanţa cloud şi SaaS în 2023, potrivit Accel – şi nu este greu de înţeles de ce. Lumea a fost plină de discuţii despre instrumentele AI generative precum ChatGPT al OpenAI, Bard al Google şi Claude al Anthropic.
”AI generativă este ceva care redefineşte cu adevărat software-ul. Orice companie de software foloseşte inteligenţa artificială generativă, fie că este doar un startup sau o companie nouă sau o companie existentă… Ar trebui să vă gândiţi la asta ca la ceva omniprezent”, a declarat Philippe Botteri, partener la Accel.
SUA au condus calea în acordurile de finanţare pentru AI generativă, precum OpenAI şi Anthropic, strângând miliarde. OpenAI a strâns cea mai mare sumă – 10 miliarde de dolari – iar Inflection a ajuns pe locul al doilea, cu 1,3 miliarde de dolari strânşi.
În Europa, trei dintre cele mai mari runde de finanţare a unor companii de AI generativă au venit din Franţa – Hugging Face (235 milioane USD), Poolside (126 milioane USD) şi Mistral AI (113 milioane USD).
Numărul companiilor unicorn a revenit la nivelurile anterioare Covid, AI preluând o proporţie mult mai mare din noile companii care su8nt evaluate la miliarde de dolari. În Europa şi Israel, 40% dintre noii unicorni au fost în AI generativă; în Statele Unite, a fost de 80%.
Anul acesta a fost unul dificil pentru tehnologie, cu strângerea de fonduri şi evaluările scăzând brusc, pe măsură ce investitorii au devenit precauţi faţă de sector.
Ratele de creştere ale companiilor Euroscape au scăzut de la o medie de 68% în primul trimestru al anului 2021 la 23% în al doilea trimestru al anului 2023.
Fluxul de numerar liber a crescut în medie de la -9% la +5% în aceeaşi perioadă.
Anul acesta, activitatea de încheiere a unor tranzacţii de către giganţii tehnologici s-a lovit de o piedică, deoarece autorităţile de reglementare au sporit restricţiile din cauza temerilor că ar deveni prea mari.
Au fost doar 10 tranzacţii care au implicat o companie Big Tech în acest an, a menţionat Accel. Numărul a scăzut puternic faţă de anii precedenţi. În 2021, achiziţiile conduse de FAANG (Facebook, Amazon, Apple, Netflix şi Google) au ajuns la 27, iar în 2022 au fost 26 de preluări efectuate de Big Tech.
O afacere care s-a confruntat cu multe presiuni din partea autorităţilor de reglementare a fost oferta de succes a Microsoft de a achiziţiona Activision Blizzard, uriaşul dezvoltator de jocuri video din spatele titlurilor de succes ”Call of Duty”, ”Candy Crush” şi ”Crash Bandicoot”.
Cele două companii au încheiat în sfârşit acordul săptămâna trecută, după ce autorităţile britanice de reglementare şi-au dat binecuvântarea. Dar asta a fost doar după o luptă prelungită între cele două părţi.
