Banca Națională a României (BNR) a decis, săptămâna trecută, păstrarea dobânzii de referință la același nivel de 7%. Decizia Consiliului de Administrație al BNR era așteptată de piață, unde estimările indică păstrarea acestui nivel cel puțin până la începutul anului viitor. Dobânda de politică monetară a BNR rămâne astfel peste nivelul ROBOR la trei luni, dar și peste IRCC, indicatorii utilizați de băncile comerciale pentru calculul dobânzilor aferente creditelor acordate populației și companiilor.
Sistemul financiar a fost zguduit în ultima vreme de apariția noilor taxe aplicabile băncilor comerciale, anume impozitul de 2% pe „cifra de afaceri” a băncilor, ca taxă suplimentară pe profit. Băncile au refuzat in corpore să comenteze pe marginea acestui subiect; pe de o parte teama unei bănci de a ieși cu declarații, dar fără a fi susținută de alte instituții putea fi interpretat drept o slăbiciune a respectivei bănci. Pe de altă parte, percepția populației nu ar fi fost neapărat pozitivă, mai ales în ideea unor profituri record realizate de bănci anul trecut și prima jumătate a acestui an. Dar, după cum au remarcat analiștii independenți din piață, băncile, în marea lor majoritate, vor putea suporta noua taxă fără a-și destabiliza situația financiară și fără a transpune în comisioane și dobânzi noile costuri.
Altfel, situația sistemului de creditare bancară a rămas în mare parte neschimbat, cu o stagnare sau scădere ușoară a volumului de credite noi în lei, fără a face diferența dintre creditele integral noi și creditele refinanțate (cele prin care este închis un credit sau mai mult și este deschis unul nou). În valută, euro în principal, a crescut volumul de credite noi acordate companiilor, dar fără a suplini integral scăderea valorii celor în moneda națională.
Dobânzile împrumuturilor în lei s-au apropiat de un nivel egal între ROBOR și IRCC. ROBOR, adică Romanian Interbank Offer Rate, rata medie a dobânzii zilnice la care se împrumută între ele instituțiile bancare din România, a stagnat la 6,4% pentru maturitatea la trei luni, cel mai utilizat termen pentru ROBOR. IRCC, adică Indicele de Referință pentru Creditele acordate Consumatorilor, a coborât la 5,94%, de la 5,98%, și va rămâne la acest nivel și în următoarele luni. IRCC este calculat în funcție de dobânda medie trimestrială la care se împrumută băncile între ele și se aplică cu întârziere de un trimestru față de ROBOR.
Cum cele două s-au apropiat, și ratele aferente creditelor luate în trecut, pentru care se aplica și ROBOR, s-au apropiat. Cu toate acestea, calculele arată că cine a avut un împrumut raportat la IRCC a plătit mai puțin decât cei care s-au raportat la ROBOR. De aceea au și luat avânt refinanțările, pe care și băncile le recomandă pentru a reduce rata. De asemenea, folosirea unei rate fixe timp de trei sau cinci ani poate proteja de fluctuațiile dobânzilor din respectiva perioadă. De altfel, creditele de nevoie personale sunt integral raportate la o dobândă fixă, în timp ce cele imobiliare sunt acum din ce în ce mai mult în acest sistem.
Pe de altă parte, dobânzile rămân ridicate, mai ales dacă le comparăm cu cele de acum trei ani, când indicii de raportare erau la minime. „Dobânzile la credite sunt foarte mari”, spune Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar la Mr. Finance, platformă online de creditare care a făcut o analiză a pieței. „Pentru un credit ipotecar cu dobândă variabilă, DAE poate să ajungă aproape de 9-10%, iar o dobândă de 9% pe o perioadă de 30 de ani, înseamnă un total de rambursat de trei ori mai mare față de suma împrumutată”, arată Ion Soltinschi, care mai explică și faptul că debitorii trebuie să fie foarte atenți la gradul de îndatorare, unde ar fi bine să nu se ducă în maximul suportat de 40% din venituri. Dat fiind gradul de incertitudine la nivelul întregii societăți și al regiunii, „ar trebui ca în perioada următoare să ne situăm într-o zonă a prudenţei, să nu facem achiziţii inutile sau să luăm decizii care se ne impacteze negativ din punct de vedere financiar”, mai spune Ion Soltinschi.
Dobânzi mari și în economiile dezvoltate
La nivel internațional, asistăm la un fapt interesant. În trecut ne-am obișnuit să avem dobânzi interne mult mai mari decât cele externe, cum sunt cele la euro sau dolar. În prezent, situația ne arată că ne apropiem și noi, la fel ca statele din regiunea noastră, la un nivel mult mai apropiat al dobânzilor de cele ale economiilor dezvoltate. Dobânda de referință pentru moneda euro, stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE), este de 4,5%, cu doar 2,5 puncte procentuale sub nivelul stabilit de BNR. Christine Lagarde, șefa BCR, a declarat că dobânda va fi menținută al acest nivel până când inflația va coborî, în zona euro, la 2%. În prezent, inflația este de 4,3% și este estimată să coboare până la 3% anul viitor.
Peste ocean, Federal Reserve (Fed), banca centrală a SUA, a menținut dobânda de referință în intervalul 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat din ultimii 22 de ani. Semnalele că Fed ar putea reveni la un trend de creștere a dobânzii în perioada următoare a dus și la un val de vânzarea bondurilor americane pe zece ani, care au ajuns la randamente record pentru ultimii 16 ani, de 4,88%, în timp ce bondurile pe 30 de ani au urcat la peste 5%.
Teama de inflație care a generat dobânzile bancare mari, menite a contracara creșterea prețurilor și de a micșora apetitul pentru consum, iar, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, ne apropiem și noi de trendul general, cu niveluri ale dobânzilor apropiate. Dobânda BNR este la 7% și va mai rămâne o perioadă la acest nivel, în timp ce dobânzile bancare sunt chiar mai mici pentru creditele ipotecare cu rată fixă. Inflația de la noi se află la peste 9% și este prognozată să se reducă până la aproape 7% anul acesta și 4% anul viitor.
