Europenii achiziţionează mai multe haine ca niciodată, pe care le aruncă, în medie, după doar şapte purtări. Doar în Europa cumpărăm în medie 14,8 kg de haine şi încălţăminte pe an de persoană, generând 7 milioane de tone de deşeuri textile, potrivit Organizaţiei Humana People to People, care citează Agenţia Europeană de Mediu.
”Statisticile arată că achiziţionăm mai multe haine ca niciodată, în special pentru că avem la îndemână varianta de a le cumpăra rapid şi uşor de pe internet. Astfel am ajuns ca să ne sufocăm garderoba cu zeci de kilograme de haine anual. Conform unui grafic prezentat de Agenţia Europeană de Mediu, cumpărăm, în medie, 14,8 kilograme de haine şi încălţăminte anual. Aceasta fiind doar media, se subînţelege că există o mare parte a populaţiei care achiziţionează obiecte vestimentare într-o cantitate mult mai mare”, arată Organizaţia Humana People to People.
Acestea ajung însă să fie purtate de prea puţine ori, înainte de a fi aruncate, devenind aproape produse de unică folosinţă pentru unii oameni.
”Conform statisticilor, le aruncăm, în medie, după doar şapte purtări. Fie că se rup, fie că nu ni se mai potrivesc ca mărime sau ne plictisim de ele, aceste produse ajung astfel rapid deşeuri textile. Se estimează că fiecare european generează 16 kilograme de deşeuri textile anual, produse pe care le-a achiziţionat în acel an sau în cei precedenţi”, arată organizaţia.
În acelaşi timp, pentru că cererea de noi piese vestimentare este mare, se pune presiune pe producţia a noi produse textile, iar această industrie este una din cele mai poluante la nivel global.
”Pentru a proteja mediul înconjurător şi a încetini ritmul alert al schimbărilor climatice, este nevoie să prelungim durata de viaţă a hainelor pe care le cumpărăm şi să limităm supraconsumul de haine noi. O soluţie este să deprindem şi obiceiul de a apela la serviciile atelierelor de retuş şi reparaţii îmbrăcăminte sau cizmării, atunci când ceea ce am cumpărat nu ni se mai potriveşte perfect ca mărime sau a fost puţin alterat”, precizează organizaţia.
În România, există încă multe ateliere de croitorie sau pantofari, susţinând economia circulară, astfel cantitatea de deşeuri textile se poate reduce.
„Avem încă în România destul de multe ateliere de croitorie şi retuş, şi vrem să construim o reţea între acestea şi clienţii Humana. Dacă îţi place un articol de îmbrăcăminte, dar este puţin larg sau necesită mici modificări, un croitor poate rezolva problema simplu, rapid şi ieftin. Vrem totodată să schimbăm gândirea şi comportamentul oamenilor, astfel încât industria modei să fie cu adevărat sustenabilă. Proiectul Repair, pe care îl implementăm în acest moment, constă într-o reţea afiliată de croitori şi cizmari care pot să repare sau să retuşeze articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte cumpărate din magazinele second-hand Humana, cu scopul de a limita risipa vestimentară. Credem că reutilizarea şi repararea hainelor deja purtate respectă indicaţiile Uniunii Europene pentru sustenabilitate şi sprijină modelul de economie circulară către care aspirăm. Aşa cum hainele second-hand sunt o necesitate pentru viitorul sustenabil al planetei, aşa trebuie să fie şi obiceiul de a ajusta hainele la croitor. În magazinele noastre clienţii care găsesc haine ce necesită anumite modificări pot scana un cod QR, cu ajutorul căruia vor fi direcţionaţi către cea mai apropiată croitorie. Ne dorim ca în timp să construim o reţeta de ateliere de croitorie şi retuş din toată ţara”, declară Mădălina Corciu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.
Uniunea Europeană a stabilit că avem nevoie de o industrie fashion sustenabilă, iar asta înseamnă că trebuie să folosim articolele vestimentare un timp mai îndelungat. Raportul „A Zero Waste Vision for Textiles” recomandă, printre soluţiile pentru a reduce risipa vestimentară, susţinerea sectorului de reparaţii din fiecare ţară.
„Reutilizarea hainelor, aşa cum sunt cele second-hand, merge mână în mână cu partea de reparare şi retuşare a lor pentru că astfel putem prelungi durata de viaţă a unui articol vestimentar. Ne-am propus să susţinem croitorii şi cizmarii, care pot ajusta simplu, rapid şi ieftin orice articol vestimentar care poate este mai mare sau are un mic defect. Avem momentan în reţeaua Repair şase ateliere: două la Bucureşti şi patru la Ploieşti şi suntem în discuţii să ne extindem în toate oraşele în care există cele 42 de magazine Humana. Vrem să îi invităm pe toţi croitorii din România să fie parte din această mişcare. Putem creea astfel mii de locuri de muncă verzi”, adaugă Mădălina Corciu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.
Prelungirea vieţii unui articol de îmbrăcăminte prin apelarea la serviciile unui croitor aduce multe beneficii, atât economice, cât şi de sustenabilitate.
”Repararea sau ajustarea hainelor reduce cererea pentru produse noi, ceea ce contribuie la diminuarea impactului ecologic al industriei modei. Apoi, de multe ori, costul reparaţiei unui articol de îmbrăcăminte este mai mic decât achiziţionarea unuia nou de calitate similară. Repararea hainelor ne permite să păstrăm articolele care ne plac şi care se potrivesc stilului personal. De asemenea, ajută la reducerea deşeurilor şi promovează o abordare mai responsabilă faţă de consum. Nu în ultimul rând, apelând la serviciile unui croitor, susţinem micile afaceri şi contribuim la economia locală”, mai spun reprezentanţii organizaţiei.
