Bugetul național alocat promovării turistice a României, în valoare de două milioane de euro pe an, este peste 20 de ori mai mic decât cel alocat de Croația și de peste 14 ori mai mic decât cel al Poloniei, doi dintre concurenții noștri regionali direcți, și astfel rămânem cu o vizibilitate slabă pe piața UE a destinațiilor de vacanță, susțin reprezentanții Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES.
‘Bugetul național alocat promovării turistice s-a situat la aproximativ 2 milioane de euro anual, nivel semnificativ inferior celui practicat de statele din regiune. Acest buget este de peste 20 de ori mai mic decât cel alocat de Croația și de peste 14 ori mai mic decât cel al Poloniei, doi dintre concurenții noștri regionali direcți (Turcia sau Grecia au bugete de promovare de peste 50 de ori mai mari, cu avans de mulți ani). Această subfinanțare structurală a generat o prezență externă discontinuă a destinației turistice România, campanii fragmentate și absența unei poziționări clare – fără susținere prin canale de promovare multiple în piețele-țintă, fără corelare cu trendurile din piața turistică sau cu indicatori de performanță sau evaluare sistematică a rezultatelor, mai ales în contextul post-pandemic și geopolitic regional’, se arată în comunicat.
Conform FIHR, în ultimi trei ani, sectorul turistic din România a fost afectat negativ de schimbările fiscale și economice. Astfel, cadrul de reglementare impredictibil, marcat de creșterea fiscalității și a inflației, completat în 2025 de diminuarea valorii voucherelor de vacanță, a condus la consecințe, precum creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare, respectiv reducerea semnificativă a cererii din turismul intern și lipsa competitivității pachetelor turistice la extern și contracția volumului de investiții din sector, prin scăderea încrederii investitorilor și partenerilor tur-operatori străini.
‘Într-o piață senzitivă la preț creșterea fiscalității încurajează migrarea către turismul sub-reglementat, ne-fiscalizat sau ne-raportat din apartamentele de închiriat în scop turistic (short-term rental). Dacă turismul intern nu mai este subvenționat prin vouchere de vacanță, ca unică politică publică de susținere a turismului intern, iar ignorarea sezonalității prin lipsa măsurilor suport contribuie la decăderea infrastructurii turistice locale, apreciem necesar ca statul să construiască alte politici publice și să investească în promovare pentru atragerea de turiști străini (incoming) pentru a umple golul lăsat generat de scăderea cererii și a puterii de cumpărare interne, precum și campanii de atragere a evenimentelor de anvergură la nivel regional sau UE’, sunt de părere specialiștii FIHR.
În același timp, organizația subliniază faptul că alocarea bugetară adecvată pentru promovarea internațională nu trebuie privită ca o cheltuială, ci drept o investiție strategică. Creșterea incoming-ului reprezintă un export de servicii direct, esențial pentru reducerea deficitului balanței comerciale, iar fără o finanțare proporțională cu obiectivele asumate în acest sens orice strategie de promovare rămâne limitată în impact.
‘În absența unor politici publice de stimulare și promovare adecvate, România rămâne cu o vizibilitate slabă pe piața EU a destinațiilor turistice, exact în momentul în care competiția pentru fluxurile turistice europene este mai intensă ca oricând. În contextul în care statele vecine investesc zeci de milioane de euro pentru a atrage fluxurile de turiști, România riscă să devină o ‘insulă de invizibilitate’ pe harta turistică a continentului, în ciuda avantajelor competitive oferite de statutul de membru deplin al Spațiului Schengen sau de potențialul natural și de resurse turistice ale țării’, se menționează în comunicat.
Potrivit sursei citate, România dispune de avantaje competitive reale, de la patrimoniu natural extins, biodiversitate unică în UE, patrimoniu cultural recunoscut, până la stațiuni balneare cu tradiție, potențial de turism rural și gastronomic autentic, orașe cu ofertă culturală relevantă și o poziționare geopolitică stabilă.
Reprezentanții industriei hoteliere consideră că este nevoie de majorarea bugetului național de promovare turistică la minimum 10 milioane de euro/an, gestionat transparent și profesionist, cu indicatori de performanță (KPI) clari și evaluare anuală a utilizării fondurilor.
De asemenea, o soluție poate fi preluarea platformei web/mobil ‘România Atractivă’ dezvoltată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și gestionarea acesteia ca platformă de promovare națională, ‘pentru a nu mai aștepta construirea de la zero a unei alte platforme cu alt buget MEDAT (Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, n.r.).
Totodată, federația de profil aduce în discuție susținerea unei politici publice cu buget pentru acordarea ‘Primei de Incoming’, considerat Export de Servicii. Acest sistem a fost și este aplicat de țări precum Bulgaria, Albania sau Polonia, conform sursei citate.
Nu în ultimul rând, ar fi nevoie de consolidarea capacității Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), prin construirea sau adaptarea cadrului de reglementare pentru funcționarea coerentă și reprezentativă a acestor entități la nivel local și național, prin finanțarea cu resurse colectate din taxele de promovare sau din bugetul de promovare național.
‘Turismul contribuie semnificativ la ocuparea forței de muncă, la starea de sănătate a populației, la dezvoltarea regională și la exportul de servicii. Derularea de campanii internaționale de promovare targetate, realizarea de parteneriate strategice cu operatori aerieni și tur-operatori internaționali se poate face pe baza de raportări reale si coerente, care susțin procesul decizional strategic și asigura colectarea taxelor și monitorizarea rezultatelor. Ne declarăm disponibilitatea de a ne implica activ în dialogul cu autoritățile publice pentru a construi politici și parteneriate strategice, care să aducă valoare și rezultate concrete în următorii ani (…)’, precizează organizația profesională.
Federația Industriei Hoteliere din România este prima organizație patronală din turismul românesc, cu o activitate neîntreruptă de 35 de ani, prezentă în 28 de județe, membră a Alianței pentru Turism (APT), a Confederației Patronale Concordia și afiliată internațional la HOTREC – vocea ospitalității din Europa.
