Situația financiară a României s-a deteriorat brusc în luna septembrie, fapt ce a determinat autoritățile să calce puternic pedala austerității chiar acum, pe final de an. Nici până la acel moment lucrurile nu erau chiar roz, însă în cea de a noua lună din an „gaura de la buget” a crescut cu 14 miliarde de lei, motiv pentru care tăierile de costuri au venit mai repede decât ne așteptam și într-o formă mult mai invazivă. Dincolo de faptul că în septembrie a avut loc o furtună perfectă, în care mai mulți factori au concurat la crearea deficitului enorm, problema finanțelor din România e una de structură care, atât timp cât nu va fi rezolvată, dezechilibrele nu vor dispărea, iar măsurile de austeritate nu vor fi suficiente, oricât de ambițioase s-ar anunța.
Conform ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, cu 14,3 miliarde de lei mai mult decât deficitul înregistrat la nivelul primelor 8 luni. În ciuda faptului că veniturile statului au crescut pe toată linia, luna septembrie a venit cu un vârf de plăți a capitolul dobânzi. România a cheltuit în primele nouă luni ale acestui an nu mai puțin de 23,56 miliarde lei, cu 2,61 miliarde lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Doar în luna septembrie, statul român a plătit 3,8 miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturi, capital la care în luna august, de exemplu, plătise cu puțin peste un miliard de lei. Creșterea explozivă a deficitului vine și pe fondul unor venituri care, chiar dacă sunt în creștere, sunt mai slabe decât cele estimate, lucru recunoscut chiar și de către ministrul Marcel Boloș. Acesta vorbește despre venituri nerealizate de 21 de miliarde de lei, iar la capitolul venituri nerealizate cel mai important aspect în structura financiară este TVA, cea mai importantă taxă a statului, și, totodată, un capitol extrem de sensibil în cazul țării noastre care se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasare. Așadar, problema României nu este doar că are cheltuieli mai mari decât venituri, dar are și o problemă din cauza faptului că nu colecteză cât ar fi normal. Mai precis, sunt extrem de mulți bani pe care statul îi scapă printre degete. Cât de mulți ne spune chiar Comisia Europeană, care a publicat de curând un raport privind deficitul de încasare a TVA și care arată faptul că la nivelul anului 2021 țara noastră pierdea 9 miliarde de euro. „Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda”, spune Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România. Procentual, conform cifrelor din raport, vorbim despre o proporție de aproape 37% care se pierde din faptul că cea mai importantă taxă a statului nu este colectată suficient. Motivele pentru care statul nu colectează cât ar trebui din TVA sunt multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment sau erori administrative. Ministrul Marcel Boloș recunoaște faptul că una dintre problemele financiare ale României este cea legată de încasările din TVA și chiar explică exact ce se întâmplă: „Fenomenele sunt cele care se ştiu: utilizarea firmelor fantomă pentru ca să se poată evidenţia tranzacţiile acestea fictive şi ulterior lichidarea judiciară a companiilor, în condiţiile în care sunt creanţe consistente ale bugetului de stat puse în pericol”, a declarat ministrul Marcel Boloș, care a ținut să precizeze că TVA „e un impozit pe consum pe care îl suportă consumatorul final şi de aici, de la faptul că-l suportă consumatorul final, până la activităţile economice ilicite şi ulterior afectările acestea pe care le avem prin intermediul şi utilizarea societăţilor fantomă dau serioase bătăi de cap pentru ceea ce înseamnă colectarea TVA-ului.”
Spirala datoriilor și austeritatea
Deficiența structurală a încasărilor din TVA produce efecte în lanț. Mai precis, în loc să cheltuim banii pe care îi producem din încasări, ne îndatorăm ca să putem susține cheltuielile uriașe. Altfel spus, banii pe care nu reușim să îi încasăm suntem nevoiți să-i luăm cu împrumut cu un cost uriaș al dobânzilor. Așa cum am precizat, anul acesta România a plătit nu mai puțin de 23,5 miliarde de lei numai pe dobânzi, iar lucrurile nu se opresc aici. „Consecinţa, una fără precedent, dobânzile în acest an vor depăşi 30 de miliarde de lei, ceea ce pe viitor va pune presiune şi mai mare pe cheltuielile bugetului de stat,” a explicat ministrul finanțelor, Marcel Boloș, care a precizat că datoria publică se apropie vertiginos de pragul de 800 de miliarde de lei. Această presiune despre care vorbește ministrul începe deja să se resimtă tot mai concret și tot mai acut, astfel încât Guvernul a fost nevoit să recurgă la o serie de măsuri drastice de austeritate pentru acest final de an, prin care se limitează o serie de cheltuieli publice, despre care tot Boloș spune că erau în pericol să o ia razna din cauza faptului că autoritățile locale au tendința să majoreze excesiv cheltuielile. „În anul 2022, cheltuielile de funcţionare ale autorităţilor locale, ale primăriilor, deşi au avut o medie lunară de 1,1 miliarde lei în cursul anului, în lunile noiembrie şi decembrie au ajuns la valori record de 4,3 miliarde de lei. Cum se explică să creşti o cheltuială de patru ori într-o singură lună? Pentru noi ar însemna o catastrofă din punct de vedere al deficitului bugetar. Şi îndemnul nostru şi ordonanţa asta spune: haideţi să intrăm în normalitate pentru o situaţie care este extrem de dificilă pentru ţară”, a explicat Boloș motivele pentru care se impunea un act normativ care să limiteze dezmățul financiar al sfârșitului de an, adoptat recent de Guvern și care impune autorităților locale să se încadreze cu cheltuielile pe lunile noiembrie și decembrie în media lunară din cursul anului, iar dacă au nevoie de bani în plus, să găsească ale surse de finanțare, precum sponsorizări sau donații. Austeritatea nu se va opri însă la finalul acestui an. Măsurile fiscale adoptate de Guvern prin asumarea în Parlament vor intra în vigoare de la 1 ianuarie și vor acoperi, cel mai probabil, o parte semnificativă din deficitul bugetar de anul viitor, însă problema de structură a încasărilor la buget, mai ales din TVA, rămâne cât se poate de gravă, cu efecte pe termen lung și care antrenează dezechilibre în lanț, la nivelul gradului de îndatorare care atrage după sine niveluri record ale plăților lunare ale dobânzilor.
