Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, devenită între timp şi vicepreşedinte al PNL, afirmă, sâmbătă, că PSD a rămas în Coaliţie şi la masa Guvernului când s-au luat măsuri de reducere a deficitului care au afectat cetăţenii, dar au pornit brusc ”o luptă” în momentul în care atenţia Guvernului s-a mutat către companii, Consiliile de Administraţie şi pierderile companiilor de stat. ”Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan”, a afirmat Oana Gheorghiu, acuzând, de asemenea, că a primit cu greu informaţii de la unele ministere cu privire la companiile din subordine.
„Eu am venit în guvern la final de octombrie, în momentul în care existau deja nişte tensiuni în coaliţie, după cum ştim, dar erau cumva ţinute sub control şi vreau să spun că, atâta vreme cât măsurile au fost îndreptate împotriva cetăţenilor, să zic aşa, dar nu împotriva lor, ci pentru a reduce deficitul, dar măsuri care au afectat cetăţeni, Partidul Social Democrat a rămas acolo, chiar dacă seara critica la televizor. A fost solidar cu aceste măsuri, cel puţin în Guvern, nu şi în public”, a declarat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, sâmbătă, la Digi 24.
Acesta susţine că „a început o luptă în interiorul coaliţiei” în momentul în care a început să se discute serios despre reforma companiiilor.
„Când am început să discutăm despre reforma companiilor, şi lucrul ăsta s-a întâmplat undeva începând cu luna ianuarie (…) a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei, sau cel puţin asta a fost percepţia mea. Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan, că, de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Aceasta a adăugat: „Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste compani, despre găurile negre”.
„Discuţiile în interiorul Guvernului întotdeauna erau calme, calde, colegiale, nu au existat confruntări directe. Tocmai asta era cumva frustrarea, pentru că în Guvern lucrurile păreau fireşti”, a mai declarat vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu reclamă că era foarte dificil să obţină date ale companiilor pentru a face analizele necesare de la anumite ministere.
„Trimiteam, sunam miniştrii. Aş avea nevoie de următoarele documente. Sigur, sigur vi le trimit. Când îmi răspundeau. Uneori nu îmi răspundeau, alteori îmi dădeau un mesaj că nu pot vorbi. Sigur vi le trimit săptămâna asta, săptămână viitoare. Primeam apoi informări aşa, foarte generale, nimic din ce cerusem. Am început să-mi dau seama că lucrurile nu merg aşa şi am început să trimit solicitări oficiale de la nivelul Cabinetului vicepremierului, care ar fi trebuit să aibă mai multă forţă, mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale, ceea ce e absurd între cabinetul vicepremierului şi cabinetul ministrului să primească astfel de răspunsuri”, a mai declarat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă Guvernul poate funcţiona în continuare aşa, având atribuţii restrânse, Oana Gheorghiu a declarat: „Teoretic ne împiedică doar faptul că nu putem să luăm decizii sau să dăm OUG-uri care să modifice legislaţie. Asta este un lucru pe care acest guvern nu îl poate face. Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău”.
