După două luni în care părea că își încetinește creșterea, deficitul bugetar a cunoscut în luna august o creștere explozivă, chiar în mijlocul discuțiilor aprinse legate de măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament.
Astfel, conform ultimelor date de la Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor opt luni ale anului 2022. Față de luna iulie, când deficitul bugetar a fost la nivelul de 38,6 miliarde de lei, în luna august deficitul a crescut cu 3,5 miliarde de lei. Să avem o imagine încă și mai clară asupra ritmului alert de creștere, putem preciza faptul că deficitul a crescut în luna august cu peste 100 de milioane de lei pe zi. Altfel spus, în fiecare zi din luna august, România a cheltuit cu 100 de milioane de lei mai mult decât a încasat. Datele arată că în continuare ritmul de creștere a veniturilor nu face față ritmului mult mai mare de creștere a cheltuielilor. Astfel, veniturile totale au însumat 330,47 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, în creştere cu 12,5% (an/an), iar cheltuielile au fost în sumă de 372,66 miliarde lei, în creştere în termeni nominali cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Din cele 330 de miliarde de lei pe care statul le-a încasat de la începutul anului până acum, cele mai mari surse de venit sunt impozitele pe bunuri și servicii, peste 109 miliarde de lei, și contribuțiile de asigurări, încă aproximativ 100 de miliarde de lei. Aceste două surse de venit reprezintă, cumulat, aproximativ 65% din veniturile totale. De asemenea, o altă sursă importantă de venit a statului este impozitul pe profit și salarii, de unde s-au mai încasat încă 50 de miliarde de lei, însemnând o pondere de 15% din venituri. Cele peste 100 de miliarde de lei pe care statul le-a obținut din impozite pe bunuri și servicii majoritatea provin din TVA, adică peste 66 de miliarde de lei, însă o parte semnificativă o reprezintă și încasările din accize, care se ridică la suma de 24 de miliarde de lei. În ceea ce privește contribuțiile de asigurări, Ministerul Finanțelor notează faptul că acestea, deși sunt în creștere cu peste 13% față de perioada similară a anului trecut, totuși dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, dar și al măsurii privind încetarea de la plata CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.
Tot pe partea de venituri, statul a mai primit aproximativ 30 de miliarde de lei sub formă de venituri nefiscale și încă 28 de miliarde de lei ca sume rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate.
Pe ce s-au dus 372 de miliarde de lei
Ca să ne facem o idee despre cum și cât cheltuie statul banii publici, trebuie să precizăm că cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă asistența socială, unde se duc mai mult de o treime din bani, mai precis 35%. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 129,61 miliarde de lei, în creştere cu 10,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform explicațiilor de la minister, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, dar și de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale. Pe primele opt luni ale anului 2023, aceste plăți pentru compensarea facturilor au fost în sumă de 3,81 miliarde de lei.
Un alt capitol important pe care se duc banii publici sunt salariile bugetarilor, aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor. Cheltuielile de personal au însumat 85,61 miliarde de lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,4% din PIB. În plus, conform datelor, mai sunt și cheltuielile cu bunuri şi servicii care s-au ridicat la nivelul de 48,18 miliarde de lei. Așadar, la un calcul simplu, observăm că în primele opt luni ale acestui an, statul a cheltuit peste 133 de miliarde de lei doar ca să funcționeze sistemul bugetar, adică pe salarii și cheltuieli cu bunuri și servicii. Un capitol deloc de neglijat sunt cheltuielile cu dobânzile, capitol ce reprezintă peste 1% din PIB. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,78 miliarde de lei, cu 592 milioane lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ministerul Finanțelor ține să precizeze că s-a asigurat deja 76,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023, ca urmare a prefinanţării din primele luni ale anului a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,76 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 miliarde de lei) care reprezintă 29,33% din total subvenţii.
Boloș vrea să amâne o serie de cheltuieli pentru la anul
În contextul în care ținta de deficit pentru acest an este de 4,4% din PIB, ministrul de finanțe a anunțat că se gândește la amânarea unor categorii de cheltuieli, un artificiu gândit ca să încerce încadrarea într-un deficit de 5,5%, mai ales că vine luna decembrie, lună în care, conform declarațiilor făcute chiar de Marcel Boloș, sunt cheltuielile cele mai mari. „Probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB şi acestea privesc în general acele categorii de cheltuieli care în luna decembrie sunt cu un ritm fără precedent, acele cheltuieli pe care nu le putem controla şi care vin din zona ordonatorilor principali de credite”, a declarat ministrul Marcel Boloş la Antena 3 CNN. Întrebat ce măsuri poate lua Executivul, Marcel Boloş a arătat că „este ca un rezultat al faptului că măsurile fiscal-bugetare sunt întârziate ca implementare”, ceea ce îngreunează procesul de control al deficitului bugetar. „Eu vorbeam de acele cheltuieli de capital care sunt din alte surse decât fondurile externe nerambursabile, programele noastre naţionale, de la săli de sport, de la cămine de cultură şi bazine de înot, acestea pot fi amânate şi pentru anul viitor, dacă nu va fi o altă alternativă la cheltuielile care se generează în perioada următoare. Trebuie să fim foarte atenţi mai ales la aceste cheltuieli din luna decembrie care pot să dea peste cap ţinta de deficit”, a completat Marcel Boloş. Totuși, în ciuda artificiilor gândite de guvernanți, lucrurile par bătute în cuie: deficitul României va atinge nivelul de 6%, lucru spus chiar de reprezentanții Fondului Monetar Internațional, prezenți în cursul săptămânii trecute la București, care au ținut să precizeze că pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB. Există însă și o veste bună. Conform declarațiilor făcute de reprezentanții instituției, România nu este în situația în care să aibă nevoie de un împrumut de la FMI, ceea ce înseamnă că situația nu este atât de dramatică pe cât a fost în 2009.
