Şampania, considerată băutura momentelor de sărbătoare, se află pe o pantă descendentă în ce priveşte vânzările, consumatorii fiind nevoiţi să se îndrepte spre prosecco sau chiar spre variante fără alcool, din grija pentru buget sau pentru sănătate.
Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, spune că producătorii francezi de şampanie au cerut reducerea numărului de struguri recoltaţi în acest an, după ce vânzările de vin au scăzut cu peste 15% în prima jumătate a anului, clienţii reducându-şi consumul din cauza unei economii incerte.
Livrările de şampanie în prima jumătate a anului 2024 au ajuns la 106,7 milioane de sticle, în scădere cu 15,2% faţă de nivelul deosebit de ridicat înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, şi mai aproape de nivelul din 2019.
În 2021, vânzările de şampanie la nivel global au crescut cu 14% faţă de recordurile pre-pandemice, fiind atins un vârf de 5,7 miliarde de dolari, în urma unui val de sărbători după încheierea restricţiilor, conform grupului industrial Union des Maisons de Champagne.
Această ipoteză ne arată un consum sporit pe fondul unei perioade extinse de carantină, în care activităţile sociale şi culturale au fost interzise şi, în egală măsură, pe fondul unor venituri suplimentare obţinute datorită economiilor realizate în pandemie, arată Radu Puiu.
Situaţia geopolitică şi economică globală sumbră, precum şi inflaţia generalizată pun presiune asupra consumului casnic. Şampania continuă să „sufere” consecinţele stocării excesive de către comercianţii cu amănuntul în 2021 şi 2022.
Spre deosebire de alte producţii de vin, majoritatea sticlelor de şampanie sunt un amestec între mai multe recolte, fiind folosite stocurile din anii anteriori. Aceste stocuri sunt refăcute în anii buni şi pot compensa recoltele slabe.
Şampania s-a bucurat de o perioadă de creştere substanţială pe piaţa americană, exporturile către SUA crescând cu 61% din 2020, procent care a depăşit cu mult următoarea piaţă de export, Regatul Unit.
Totuşi, această dinamică a scăzut în ultimii doi ani. Cifrele de vânzări pentru 2023 indică o scădere, vânzările totale de şampanie în SUA fiind mai mici cu 12,5 %, la 1,58 milioane de cutii. În plus, exporturile de şampanie către SUA au scăzut cu 20% în volum, la 2,2 milioane de cutii şi cu 14,5% în valoare, la 890 de milioane de dolari.
Scăderea poate fi atribuită mai multor factori. În 2023, mulţi producători şi importatori au majorat preţurile pe fondul cererii ridicate, însă această strategie a intrat în conflict cu preocupările tot mai mari ale consumatorilor cu privire la inflaţie. În consecinţă, cererea de şampanie a scăzut.
În timp ce piaţa şampaniei se confruntă cu factori defavorabili, prosecco a apărut ca un motor major de creştere în categoria vinurilor spumante. Importurile de prosecco în SUA au crescut vertiginos, livrările depăşind 10 milioane de cutii anul trecut, faţă de mai puţin de 8 milioane, cât erau înainte de pandemie.
Această creştere este alimentată, în mare măsură, de popularitatea utilizării prosecco în cocktailuri, în special în spritzes, care au devenit un element de bază în consumul social din SUA.
În timp ce vânzările de şampanie şi vin ale LVMH au generat venituri de 1,52 miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, aceasta reprezintă un declin de 12% faţă de veniturile diviziei de anul trecut, conform raportului de câştiguri al companiei. În SUA, veniturile au fost în scădere, dar tot au fost situate peste nivelurile pre-pandemice.
Având în vedere tensiunile geopolitice şi economice, nu este complet exagerată o legătură între sentimentul consumatorilor şi scăderea vânzărilor, în special a băuturilor legate de sărbători. Sezonalitatea şi evenimentele importante joacă cu siguranţă un rol în alegerile pe care le fac consumatorii.
Însă, o perspectivă interesantă a fost prezentată de o terapeută din California, Renée Zavislak. Ea afirmă că oamenii şi-au dat seama, în sfârşit, că alcoolul nu face decât să exacerbeze anxietatea şi depresia, explică analistul financiar din cadrul XTB România.
„Deci, da, într-un sens foarte diferit, oamenii sunt prea trişti pentru a cumpăra şampanie – dar numai pentru că au acceptat că şampania nu va face decât să îi întristeze şi mai mult”, spunea terapeuta.
În plus, ea a mai subliniat că a observat o creştere a numărului de pacienţi care fie au încetat să consume alcool, fie au redus considerabil consumul.
Grupul consumatorilor care se îndepărtează de alcool este în creştere, fie din raţiuni legate de stilul de viaţă, de sănătate fizică sau mintală. Aceştia se apleacă mai mult asupra băuturilor non-alcoolice, inclusiv şampanie sau bere.
Aceasta a devenit o alegere deosebit de populară în rândul consumatorilor din generaţia Z. Conform unui sondaj realizat în ianuarie de compania de publicitate NC Solutions, mai mult de 60% dintre persoanele născute între 1997 şi 2002 au declarat că intenţionează să reducă consumul de alcool în acest an.
Chiar şi în „spaţiul produselor non-alcoolice”, vânzările de vin spumant sunt „încă puternice”, ceea ce înseamnă că populaţia încă doreşte să simtă acel gust efervescent familiar, însă într-o variantă fără alcool.
Mai mult, producătorii de şampanie au fost supuşi unor presiuni suplimentare, ca urmare a deciziei Chinei de a impune taxe vamale la importul de bunuri de lux din UE. Pe lângă această situaţie, incertitudinea economică resimţită la nivel mondial în acest moment, cu rate ale dobânzii mai ridicate, inflaţie şi costul vieţii în creştere, precum şi tensiunile geopolitice au făcut ca oamenii să fie din ce în ce mai reticenţi în a cheltui pe bunuri de lux, subliniază analistul din cadrul XTB România.
Piaţa şampaniei pare a se afla pe un trend descendent în prezent. Cauzele din spatele acestei tendinţe sunt multiple, însă una dintre cele mai frecvente este deteriorarea sentimentului general al populaţiei, pe fondul greutăţilor economice, aspect care duce la un consum redus.
În plus, oamenii sunt mult mai atenţi cu ceea ce consumă, în contextul interesului tot mai mare pentru un stil de viaţă mai sănătos. Pe lângă toate acestea, nu trebuie să uităm că şampania este vândută de branduri de renume, motiv pentru care chiar şi cele mai ieftine variante au preţuri ridicate pentru consumatorul de rând, cauzând o altă limitare din punct de vedere material, punctează Radu Puiu.
