Comisia Europeană dorește ca ‘toate sau aproape toate’ statele membre ale UE să contribuie cu garanțiile necesare pentru a oferi Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro finanțat din activele înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei și pe care Kievul să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti ‘reparații de război’, relatează luni agenția EFE.
În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash.
Casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active din Belgia, care au ajuns deja la scadență sau vor ajunge la scadență în acest an, prin urmare sumele pot fi transformate în lichidități, a explicat Comisia Europeană într-un document prezentat celor 27 de state membre ale UE.
Ideea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este ca UE să preia aceste lichidități pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, pe care aceasta din urmă îl va rambursa doar dacă Rusia îi plătește reparații de război, iar până atunci activele rusești din care este plătit acest împrumut să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE.
Comisia Europeană susține în propunerea sa că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor rusești și că, prin garanțiile oferite Euroclear de către statele UE, s-ar evita riscul unei reacții negative din partea piețelor financiare și al destabilizării monedei euro. Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparații de război, inițiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor rusești, motiv pentru care unele state membre ale UE sunt reticente față de o asemenea acțiune destul de îndoielnică în ce privește respectarea dreptului internațional.
În pofida acestor reticențe, Comisie Europeană este încrezătoare că va putea prezenta o propunere legislativă formală privind inițiativa sa la următorul summit european din 23-24 octombrie, cu obiectivul de a avea acest nou mecanism în vigoare ‘la începutul celui de-al doilea trimestru din 2026’, au declarat surse comunitare.
Împrumutul de 140 de miliarde de euro ar urma să fie acordat Ucrainei în tranșe și destinația sa va fi atât achiziția de arme și muniții cât și finanțarea deficitului bugetar al acestei țări.
Dar punerea în practică a acestui plan al Bruxelles-ului necesită garanții pentru 100% din suma împrumutului pentru a acoperi riscul, pe care Comisia Europeană îl consideră ‘limitat’, ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie ridicate fără ca aceasta să fi plătit Ucrainei ‘reparații de război’ și UE să suporte astfel costul rambursării împrumutului.
În mod ideal, Comisia Europeană ar dori ca toate țările UE să contribuie la aceste garanții în funcție de venitul lor național brut, pe baza căruia sunt calculate și contribuțiile lor la bugetul multianual al UE. Totuși, având în vedere că unele state membre nu agreează schema prin care rambursarea împrumutului de către Kiev să fie legată de plata unor reparații de război de către Rusia, executivul comunitar ar fi de acord ca fiecare guvern să decidă dacă participă la garanții, iar algoritmul de împărțire a acestor garanții nu a fost încă definitivat, conform surselor citate de agenția EFE.
Rusia a descris drept ‘iluzorie’ idee avansată de Comisia Europeană și a avertizat că va răspunde foarte dur dacă va fi pusă în practică. ‘Nici nu vreau să discut conceptul în sine, întrucât este total iluzoriu. Dar cuvântul ‘reparații’ mi-a atras atenția. Despre ce fel de plăți pentru reparații vorbește Ursula von der Leyen?’, a reacționat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a amintit că numai învinșii în războaie plătesc reparații.
