Eurostat anunţă, joi, că, în 2024, în UE existau 508.746 de deţinuţi, ceea ce indică o creştere de 2,0% faţă de 2023. Numărul total de deţinuţi a scăzut din 2012, când era de 552.954, şi a atins un minim de 463.376 în 2020. De atunci, numărul a crescut cu 9,8%.
În 2024, în UE exista 1 deţinut la 883 de locuitori, adică 113 deţinuţi la 100.000, puţin mai mult decât în 2023, când rata era de 111.
Printre ţările UE, cele mai mari rate ale deţinuţilor la 100.000 de persoane au fost în Ungaria (193), urmată de Polonia (191) şi Letonia (187). Cele mai mici rate au fost în Finlanda (57), Olanda (67), Danemarca şi Germania (fiecare câte 70).
România s-a clasat pe locul 7 în Uniunea Europeană la numărul de persoane încarcerate, cu o rată de sub 150 de persoane la 100.000 de locuitori.
14 ţări au avut celule supraaglomerate în 2024
La fel ca în 2023, în 2024, 14 ţări UE aveau celule de închisoare supraaglomerate.
„Supraaglomerarea are loc atunci când în închisoare sunt mai mulţi deţinuţi decât era proiectat să deţină”, precizează Eurostat.
Cea mai mare rată de supraaglomerare a fost observată în Cipru, cu o rată de ocupare de 227,6. Au urmat Slovenia şi Franţa cu 134,2 şi 129,3. Cele mai scăzute rate de ocupare a închisorilor au fost înregistrate în Estonia (49,9), Lituania (67,0) şi Luxemburg (67,4).
România s-a clasat pe locul 6 în Uniunea Europeană.
În 2024, 1 din 18 deţinuţi adulţi erau femei
În 2024, în UE, 1 din 18 deţinuţi adulţi erau femei, ceea ce se traduce prin 5,5% din populaţia totală a închisorilor – aproape aceeaşi cifră ca în 2023 (5,4%).
Ponderea femeilor în închisori variază între ţările UE.
În 2024, cea mai mare pondere a fost observată în Ungaria (8,7%), urmată de Cehia (8,6%), Malta (8,4%) şi Suedia (7,9%). Cea mai mică pondere a fost în Franţa (3,4%), urmată de Belgia (4,1%) şi Bulgaria (4,3%).
În România, 4,59% dintre deţinuţi erau femei.
Unul din 5 deţinuţi avea cetăţenie străină
În 2024, 1 din 5 deţinuţi din UE avea cetăţenie străină în ţara raportoare. În ţările UE, procentul de deţinuţi cu cetăţenie străină în ţara raportoare (21,4%) a fost puţin mai mare decât în 2023 (20,7%).
Proporţia deţinuţilor cu cetăţenie străină variază între ţările UE.
Cea mai mare pondere a fost observată în Luxemburg (75,8%), urmată de Cipru (54,0%) şi Austria (53,0%). Cea mai mică pondere a fost observată în România (1,1%), urmată de Bulgaria (3,2%) şi Polonia (3,7%).
