Erorile din cadrul cheltuielilor de la bugetul UE au crescut semnificativ în 2022, se arată în raportul anual al Curţii de Conturi Europene (ECA) publicat joi.
De asemenea, auditorii avertizează cu privire la expunerea tot mai ridicată a bugetului UE antrenată de împrumuturile contractate pentru nevoi de plată suplimentare, cum ar fi cele generate de răspunsul la pandemie şi de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, şi recomandă să se ia măsuri pentru a se aborda impactul unei inflaţii ridicate asupra bugetului UE.
Auditorii concluzionează că conturile UE aferente exerciţiului financiar 2022 oferă o imagine corectă şi fidelă şi că operaţiunile subiacente veniturilor pot fi considerate lipsite de eroare. În schimb, cheltuieli în cuantum de 196 de miliarde de euro de la bugetul UE au fost afectate de o creştere semnificativă a nivelului de eroare, şi anume la 4,2% (faţă de 3% în 2021). Auditorii consideră că două treimi (66%) din cheltuielile auditate sunt cheltuieli cu risc ridicat. Normele şi criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce creşte probabilitatea producerii de erori. Totodată, auditorii au concluzionat că problemele de regularitate şi deficienţele identificate la nivelul sistemelor de control ale statelor membre afectează cei 46,9 miliarde de euro cheltuiţi în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).
La fel ca în ultimii trei ani, auditorii concluzionează că nivelul de eroare a fost semnificativ şi generalizat şi au emis, în consecinţă, o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2022.
Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienţei sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE şi cu normele naţionale. Pe de altă parte însă, în cursul activităţii lor, auditorii au identificat, totodată, 14 cazuri de suspiciune de fraudă. Ei au semnalat aceste cazuri Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis deja două investigaţii. Şase dintre aceste cazuri au fost semnalate şi Parchetului European (EPPO), care a deschis trei anchete.
„UE şi-a demonstrat capacitatea de a răspunde rapid la o întreagă serie de crize fără precedent, luând măsuri fără precedent. Totuşi, cuantumul substanţial al fondurilor disponibile într-un astfel de mediu antrenează un risc bugetar sporit. Constatările noastre arată că riscul trebuie gestionat mai bine, având în vedere că, în cadrul activităţii pe care o desfăşurăm, continuăm să detectăm erori care au condus la o creştere considerabilă a volumului cheltuielilor afectate”, a declarat preşedintele Curţii de Conturi Europene, Tony Murphy.
2022 a fost al doilea an de implementare a MRR, componenta principală a pachetului „NextGenerationEU” (NGEU) în valoare de 800 de miliarde de euro, menit să atenueze consecinţele economice ale pandemiei. În cadrul MRR, ţările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ţinte predefinite. În 2022, 11 state membre au primit 13 plăţi de granturi, în valoare totală de 46,9 miliarde de euro.
Auditorii au constatat că 11 dintre cele 13 plăţi din MRR au fost afectate de probleme de regularitate, deoarece 15 dintre cele 281 de jaloane şi ţinte examinate fie nu erau îndeplinite în mod satisfăcător, fie nu satisfăceau condiţiile de eligibilitate. Drept urmare, şase dintre plăţile respective au fost afectate de erori semnificative. În plus, auditorii au identificat cazuri de concepţie deficitară a măsurilor şi a jaloanelor şi a ţintelor aferente, precum şi probleme legate de fiabilitatea informaţiilor pe care statele membre le-au inclus în declaraţiile lor de gestiune. În consecinţă, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.
Datoria UE a crescut vertiginos la 344,3 miliarde de euro în 2022 (de la 236,7 miliarde de euro în 2021), în principal din cauza noilor împrumuturi contractate pentru NGEU, în valoare de 96,9 miliarde de euro. Numai instrumentul NGEU generează un risc de rată a dobânzii pentru bugetul UE. Costurile aferente îndatorării au înregistrat o creştere considerabilă în 2022 ca urmare a ratelor în creştere ale dobânzilor. În plus, auditorii atrag atenţia asupra faptului că revenirea unor rate ridicate ale inflaţiei are implicaţii bugetare importante. Pe baza previziunilor Comisiei Europene privind inflaţia, Curtea estimează că bugetul UE şi-ar putea pierde aproape 10% din puterea de cumpărare până în 2023.
Expunerea totală a bugetului UE la obligaţii viitoare posibile se ridica la 248,3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2022 (faţă de 204,9 miliarde de euro în 2021). O parte a acestei creşteri se explică prin asistenţa financiară acordată Ucrainei de UE, aceasta crescând de peste două ori în 2022 comparativ cu 2021 (de la 7 miliarde de euro la 16 miliarde de euro). Auditorii observă că aprobarea unei sume suplimentare de 18 miliarde de euro la sfârşitul anului 2022 va majora considerabil această expunere pentru bugetele viitoare ale UE.
În fiecare an, auditorii examinează veniturile şi cheltuielile UE, verificând fiabilitatea conturilor anuale şi dacă operaţiunile de venituri şi de cheltuieli respectă normele aplicabile. În acest scop, ei efectuează teste pe eşantioane de operaţiuni, cu scopul de a evalua măsura în care cheltuielile sunt afectate de eroare. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat pentru aceste cheltuieli în raport cu un prag de 2 %, dincolo de care cheltuielile neconforme sunt considerate a fi semnificative. O opinie „contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. O opinie „cu rezerve” înseamnă că au fost identificate probleme, dar ele nu au un caracter generalizat.
