Importurile de resurse energetice au scăzut cu 5,5% în 2023, comparativ cu anul anterior, în timp ce consumul intern brut de energie s-a diminuat cu 3,5%, iar consumul final energetic a înregistrat un recul de 3,2%, arată datele provizorii publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, la nivel general, resursele de energie totale disponibile în anul 2023 au înregistrat o scădere faţă de cele din anul 2022, până la 42 de milioane tone echivalent petrol (tep), timp în care producţia de energie primară a scăzut cu 1,5%.
De asemenea, scăderi mai importante ale resurselor s-au consemnat la cocsul din import (-49,5%), cărbuni (-21,6%) şi ţiţei (-11,1%).
Pe de altă parte, au crescut resursele de produse petroliere din import (+29,3%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică şi căldură nucleară (+10,0%) şi gaze naturale (+6%).
Datele INS relevă faptul că, în anul 2023, producţia de energie primară (21,918 milioane tep) a scăzut cu 344.000 tep faţă de intervalul similar din 2022, pe fondul diminuării producţiilor de cărbune şi ţiţei. În schimb, producţia de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 437.000 tep (+21,8%) şi producţia de gaze naturale utilizabile cu 129.000 tep (+1,7%).
În ceea ce priveşte importul de produse energetice, acesta a scăzut, în perioada analizată, cu 5,5%, din cauza scăderii importurilor de cărbuni şi cocs (-49%), ţiţei (-15,3%) şi gaze naturale utilizabile (-6,2%). La polul opus s-a situat importul de produse petroliere, cu un salt de 29,3%.
De la un an la altul, în 2023, consumul final energetic, pe total economie, a scăzut cu 3,2%, ca urmare a activităţilor din industrie (-13,8%), pentru populaţie (-4,3%) şi din agricultură şi silvicultură (-2,7%). Consumurile din transporturi şi alte ramuri ale economiei au crescut cu 3,9%, respectiv cu 3,8%.
Totodată, în totalul consumului final energetic, consumul în transporturi are ponderea cea mai mare (33,7%), urmat de consumul populaţiei (32,5%) şi de cel în industrie (21,3%).
