Preţurile petrolului au scăzut vineri cu peste 2 dolari, înregistrând al patrulea declin săptămânal consecutiv, după ce datele au arătat că economia SUA a creat mai puţine locuri de muncă decât erau aşteptările pentru iulie, tulburând şi mai mult perspectivele de creştere economică şi cererea de ţiţei, transmite Reuters.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,61 dolari, sau cu 13,28%, până la 76,91 dolari pe baril.
Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 2,82 USD sau cu 3,7%, la 73,49 USD pe baril.
Ambele benchmark-uri au scăzut cu aproximativ 10% în ultimele patru săptămâni, în cel mai lung interval de pierderi săptămânale din acest an.
Creşterea locurilor de muncă din SUA a încetinit în iulie peste aşteptări, iar şomajul a crescut la 4,3%, indicând o posibilă slăbiciune a pieţei muncii şi o mai mare vulnerabilitate la recesiune.
Creşterea economică slabă din marile economii ar putea înăbuşi cererea de petrol, în ciuda tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta livrările”, a declarat analistul Ashley Kelty, de la Panmure Liberum.
Datele economice din China, cel mai mare importator de petrol din lume, şi un sondaj care arată o activitate de producţie mai slabă în Asia, Europa şi Statele Unite au crescut riscul unei redresări economice globale lente, care ar afecta consumul de petrol.
Scăderea activităţii de producţie în China a inhibat, de asemenea, preţurile, adăugându-se la îngrijorările legate de creşterea cererii, după ce datele din iunie au arătat că importurile şi activitatea de rafinare au fost mai scăzute decât cu un an mai devreme.
Importurile de ţiţei ale Asiei au scăzut în iulie la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, diminuate de cererea slabă din China şi India, au arătat datele LSEG Oil Research.
Între timp, o reuniune a OPEC+ de joi a lăsat neschimbată politica grupului pentru producţia de petrol, inclusiv un plan de a începe să anuleze reducerile de producţie din octombrie.
Investitorii în petrol monitorizează, de asemenea, evoluţiile din Orientul Mijlociu, unde uciderea liderilor de rang înalt ai grupărilor militante aliniate Iranului, Hamas şi Hezbollah, a stârnit temeri că regiunea ar putea fi în pragul unui război total, ameninţând că vor întrerupe aprovizionarea cu petrol.
Hezbollah, grupul libanez susţinut de Iran, a declarat că conflictul său cu Israelul a intrat într-o nouă fază şi a promis un răspuns după ce comandantul său militar a fost ucis într-un atac israelian.
