Apărută inițial dintr-o nevoie de a acoperi nevoile de pe piața locală a muncii, angajarea muncitorilor străini s-a transformat, cu timpul, într-un fenomen care începe să producă tot mai multe distorsiuni. Totul pleacă de la o realitate dură: angajatorii au ajuns să prefere lucrătorii străini în fața celor români. Income Magazine prezintă, în premieră, efectele negative ale unui mecanism creat să ajute piața muncii, dar care e pe cale să creeze o uriașă distorsiune în viitorul nu foarte îndepărtat.
Camelia lucrează ca ajutor de bucătar în bucătăria unui cunoscut hotel din București. Atunci când s-a angajat, în urmă cu patru ani, era o criză majoră pe piața forței de muncă, iar lipsa candidaților a ajutat-o să obțină o serie de avantaje pe care, dacă și-ar depune acum CV-ul, este sigură că nu le-ar mai obține. Asta nu pentru că s-ar fi terminat criza forței de muncă, dar, între timp, companii precum cea la care lucrează ea acum a început să aducă angajați din țări precum Nepal sau Sri Lanka. Dacă la început nu a perceput acest fenomen ca pe o amenințare, Camelia a început să-și dea seama, cu timpul, că angajatorul nu aduce muncitori străini doar ca să compenseze lipsa forței de muncă, dar a început chiar să îi prefere pe aceștia în locul românilor. Asta pentru că muncitorii străini, în majoritatea lor veniți din state sărace din Asia sau Africa, sunt mai de acord să facă lucruri pe care angajatul român nu le face sau pentru care vrea bani în plus. Astfel, în timp ce Camelia nu poate sta frecvent peste program pentru că trebuie să ia copilul de la afterschool, colegul ei nepalez e dispus să muncească lejer 16 ore pe zi, pe aceiași bani, fără să aibă pretenții suplimentare. Asta pentru că oricât ar fi de grele condițiile din România, salariile de aici sunt cu mult peste cele din țări precum Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka, în timp ce angajatul român nu vrea să stea peste program și cere majorări de salarii la un an sau chiar la fiecare șase luni.
Așadar, dacă în urmă cu câțiva ani importul de forță de muncă era o soluție la criza forței de muncă, între timp companiile și-au dat seama că acest lucru nu doar că le rezolvă problema lipsei de angajați, dar că muncitorii străini sunt mai eficienți pentru că raportul dintre salariu și efortul depus este mult mai bun în cazul unui nepalez, de exemplu, decât în cazul unui român. Astfel, în bucătăria hotelului în care lucrează Camelia și-au făcut apariția, treptat, tot mai mulți angajați asiatici, doar că de data aceasta motivul nu a mai fost lipsa forței de muncă, ci raportul cost/beneficiu, apărând astfel, prima mare distorsiune pe piața muncii: discriminarea angajaților români. Marinel Henteş, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, este primul oficial român care admite și vorbește deschis despre acest fenomen. „Din punctul meu de vedere este o discriminare la adresa muncitorilor români atâta timp cât firmele îşi doresc cu precădere să importe forţă de muncă în detrimentul angajării românilor, singurul motiv fiind diferenţa de salarii”, spune Henteş, care precizează faptul că „pe străini îi plătesc cu 500 – 600 de euro pe lună, iar muncitorii calificaţi români în mod clar nu mai lucrează pentru aceşti bani”. Oficialul AJOFM explică exact cum are loc fenomenul: „Companiile, ca să aducă străini, trebuie să anunţe la AJOFM locurile de muncă vacante, iar noi le trimitem români, dar în proporţie de 98% sunt respinşi pe motiv că nu corespund postului. În schimb, companiile angajează oameni din ţări precum Bangladesh, Pakistan ori Sri Lanka.”
Număr record de muncitori străini în 2023
Dacă în urmă cu cinci ani, numărul muncitorilor străini care au venit în România era de aproximativ 20.000, anul trecut numărul străinilor nou-angajați a fost de peste 90.000 de persoane, conform unor informații ale Ministerului Muncii obținute de Income Magazine. Mai multe, datele arată că în anul 2023 se va înregistra, cel mai probabil, un nou record al numărului de angajați străini nou-veniți, întrucât până la mijlocul lunii septembrie se înregistraseră deja peste 73.000 de noi contracte. Cu toate acestea, numărul de muncitori străini înregistrați oficial în România nu este chiar atât de mare pe cât s-ar putea crede, ceea ce înseamnă că majoritatea celor care vin să muncească în țara noastră nu rămân aici pentru foarte mult timp. Astfel, conform informațiilor de la Ministerul Muncii, în ciuda numărului mare de nou-angajați, numărul total de salariați străini cu contracte de muncă active la 12.09.2023, la nivel național, era de 128.452 de persoane. Explicația o dă tot șeful AJOFM Arad care spune că deşi companiile „insistă să angajeze străini”, acestea se plâng de faptul că mulţi dintre ei renunţă la posturi în scurt timp şi pleacă din ţară în vestul Europei. Cu titlu de exemplu, la Arad erau listate, la un moment dat, 1.381 de posturi vacante puse la dispoziţie de 250 de angajatori, însă că multe dintre aceste posturi sunt declarate vacante de mai multe ori într-un an, pentru că rămân libere după ce străinii angajaţi renunţă la ele. „Estimăm că jumătate dintre ei pleacă din ţară, dar ceilalţi au venit tot cu gândul de a pleca în Vest, însă aşteaptă momentul oportun”, explică Marinel Henteş. Concluzia este una cât se poate de simplă. România este o țară de tranzit, o poartă de intrare a muncitorilor din țări asiatice în Uniunea Europeană.
Din cei 128.000 de muncitori străini care lucrează în prezent în țara noastră, cei mai mulți sunt din Nepal, conform datelor oficiale de la ministerul muncii, care arată că peste 20.000 provin din această țară asiatică aflată la poalele munților Himalaya. Pe locul al doilea se află Sri Lanka, țară din care provin peste 15.000 de muncitori străini care lucrează în România. Pe locul al treilea în topul țărilor de origine a muncitorilor străini din țara noastră se află Turcia, cu peste 10.000 de angajați, în timp ce India se află pe locul al patrulea, cu aproape 9.000 de persoane. În top se mai află state precum Bangladesh, cu peste 5.000 de angajați, și Pakistan, cu aproape 3.000 de muncitori. Pe domenii de activitate, datele arată că peste 50.000 de muncitori străini activi în acest moment în țara noastră sunt în industrie și în construcții, iar aproximativ 20.000 de persoane lucrează în domeniul comerțului. Conform informațiilor centralizate de Ministerul Muncii, peste 15.000 de muncitori străini lucrează în industria hotelieră și în restaurante, iar alți 6.000 de angajați sunt în domeniul transporturilor.
