După lupte politice de luni de zile între partidele care compun coaliția aflată la guvernare, cabinetul lui Ilie Bolojan a reușit să treacă un proiect de buget, care mai are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare. Din păcate, au trecut două luni și jumătate din 2026, iar acum se va testa viteza cu care pot fi realizate proiectele de investiții din PNRR astfel încât să nu pierdem din nou banii din fondurile europene.
Bugetul pentru anul acesta este construit pe un PIB estimat la 2.045 miliarde lei, iar veniturile bugetare totale sunt prognozate la 736,5 miliarde lei, cu 1,3% mai mari decât anul trecut. Din totalul veniturilor, încasările din taxe, contribuții și alte încasări ale statului se ridică la 636,3 miliarde lei. Cheltuielile bugetare sunt stabilite la 864.3 miliarde lei, cu 55,5 miliarde lei mai mari decât anul trecut, când s-au situat la 808,7 miliarde lei. Cele mai importante creșteri din cheltuieli vin din finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar, unde plătim dobânzi anuale de 60 miliarde lei, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut. La aceasta se adaugă o creștere de 6 miliarde lei în sectorul de apărare.
Deficitul bugetar prognozat pentru 2026 este de 6,2% pe cash și 6% pe ESA. „Scădem deficitul de la 146 miliarde lei nominal – 7,6% cash în 2025 la 6,2% cash în 2026, adică 127 miliarde lei. Și creștem și investițiile, nu doar volumul, cât și calitatea. 2026 e ultimul tren în care putem accesa banii din PNRR”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a adăugat că este primul pas pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv. „Mizăm pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029. Am purtat această ștampilă aproape 10 ani, România fiind penalizată pentru că a menținut dezechilibre bugetare cronice”, a adăugat Nazare.
„Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți,” a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Creșterea economică programată pentru 2026 este de 1%, iar inflația media anuală pe care s-a construit bugetul este de 6,5%. Inflația depinde acum și de durata conflictului din Orientul Mijlociu și, mai ales, de cât timp va fi blocată strâmtoarea Ormuz. Printre alte cifre din bugetul pe 2026 vedem și înghețarea punctului de pensie la 81 de lei, în timp ce salariul mediu net lunar este la 5.555 lei. Salariul minim brut pe economie va crește de la 1 iulie 2026 de la 4.050 lei la 4.325 lei, o creștere de 6,8%.
Referitor la contribuție diferitelor sectoare la formarea PIB-ului, cererea internă este estimată să scadă de la 1,5 procente anul trecut până la 0,5 procente, ceea ce înseamnă că va avea o contribuție negativă de 0,6 procente, dintre care 0,5 puncte procentuale din cheltuielile private și 0,1 procente cheltuieli ale statului. Exportul net va contribui și el cu 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB, iar investițiile vor contribui cu 1,1 puncte procentuale. Pe componente, cea mai mare contribuție o va avea sectorul de construcții, cu 0,4 procente, în timp ce industria și agricultura vor avea contribuții modeste de 0,1 puncte procentuale.
Investiții record, dar cu semne de întrebare
Cheltuielile destinate investițiilor vor depăși nivelul record de anul trecut și se vor ridica la aproximativ 163,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 8% în PIB fiind susținute în principal din fondurile externe și Mecanismul de Redresare și Reziliență. Totodată, la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute este estimată la nivelul de 61,8% în PIB.
Guvernul a decis și prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori, destinată compensării creșterii accizei la motorină. „A fost o schemă existentă și în prezent, care expira la sfârșitul acestei luni. A fost prelungită până la sfârșitul anului, iar compensarea a fost crescută de la 0,65 de bani la 0,85 de bani”, a precizat premierul, adăugând că măsura are rolul de a compensa parțial creșterea costurilor cu combustibilul. Compensarea va fi verificată la fiecare trei luni pentru a stabili dacă este nevoie de o majorare, în cazul unor creșteri suplimentare ale prețurilor, sau o reducere, în cazul în care litrul de motorină se ieftinește.
De asemenea, Executivul a aprobat o ordonanță de simplificare administrativă care include reforme privind autorizarea investițiilor mari, procedurile de mediu și avizele de securitate la incendiu. Premierul a anunțat și că pragul de analiză pentru investițiile străine a fost ridicat de la 2 milioane euro la 5 milioane euro, ceea ce va reduce numărul companiilor care trebuie să treacă prin procedura de avizare. În plus, termenul de analiză va fi scurtat cu cel puțin două luni.
Un punct controversat din proiectul pe buget este decizia Guvernului de a încasa direct la stat impozitul pe venit din declarația unică, formularul prin care sunt declarate veniturile din activități independente, chirii sau drepturi de autor. Conform ministrului Finanțelor, măsura face parte din planul de consolidare fiscală al Guvernului și nu modifică mecanismul principal prin care sunt distribuite veniturile către autoritățile locale. „Am decis pentru anul 2026 ca declarația unică să fie virată în conturile bugetului de stat, pe fondul faptului că autoritățile locale primesc, chiar și în aceste condiții, aproximativ 7 miliarde de lei în plus față de anul trecut”, a exlicat Alexandru Nazare.
Ministrul a arătat că veniturile din declarația unică reprezintă doar o parte din creșterea bugetelor locale. „Operarea declarației unice reprezintă o mică parte din surplusul pe care îl au autoritățile locale. Este practic aproximativ 20% din surplusul pe care l-ar fi avut autoritățile locale”, a spus Nazare. El a explicat că veniturile din profesii liberale sunt foarte variabile de la un an la altul și că aceste sume ajungeau în proporție foarte mare la bugetele unor orașe mari. Din acest motiv, transferul acestor bani la bugetul de stat este văzut de Guvern ca o modalitate de echilibrare a veniturilor publice.
Verdictul Consiliului Fiscal
Consiliul Fiscal a avizat proiectul de buget pe anul 2026 elaborat de Guvern, dar a avertizat că este adoptat cu întârziere considerabilă și că ajustarea fiscală trebuie să continue pentru reducerea deficitelor gemene și a datoriei publice. Consiliul a atras atenția că întreaga corecție bugetară din 2026 este planificată a se realiza pe partea de cheltuieli, o decizie riscantă dat fiind că experiența din anii anteriori ne arată cât de dificilă a fost încadrarea în cheltuielile bugetate.
Totodată, instituția atrage atenția asupra incertitudinii privind absorbția tuturor fondurilor din PNRR. „Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creștere, dar poate conduce la o creștere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală”, avertizează instituția condusă de Daniel Dăianu. Consiliul mai susține că ținta de deficit de 6,2% asumată pentru acest an nu are în vedere atât posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu, cât și eventuale măsuri corelate cu acestea.
Consiliul Fiscal a mai semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială, cu dobânzile, precum și privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiții.
Instituția avertizează și asupra necesității de creștere a veniturilor bugetare. „Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) este un „război” intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriașă; nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari pe bugetul public”, arată Consiliul Fiscal.
PSD ridică miza
Bugetul a fost aprobat în Guvern cu avize pozitive de la toate ministerele, inclusiv cele ale PSD, dar urmează să treacă prin Parlament, unde sunt așteptate modificări. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că bugetul va fi aprobat de Parlament doar după ce amendamentele vor fi votate. „Decizia pe care am luat-o este că vom vota acest buget în condițiile noastre, nu ale domnului Bolojan”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul PSD a criticat orientarea economică a Executivului, susținând că actualul proiect de buget reflectă exclusiv politicile unui guvern de dreapta și că favorizează în special persoanele cu venituri ridicate.
În scrisoarea deschisă, liderul PSD prezintă și o listă amplă de critici la adresa politicilor promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că acestea au agravat problemele economice și sociale ale țării. Unul dintre principalele reproșuri este „Guvernarea pentru 5% cei mai bogați, austeritate pentru 95% dintre români. Ați pus povara pe clasa mijlocie și pe cele 5,2 milioane de români care trăiesc în sărăcie, refuzând alte soluții care ar fi așezat povara echitabil.” În scrisoare se reclamă, printre altele și că „ați ales multinaționalele în detrimentul IMM-urilor românești. Scutirile de taxe pentru corporații prin reducerea IMCA și eliminarea limitei de deductibilitate înseamnă un minus de 3 miliarde lei anual! Exact cât povara pusă pe cei peste 200.000 de profesori. În schimb, aruncați 100.000 de IMM-uri românești în faliment.”
La ora redactării acestui articol nu au fost realizate amendamentele la buget în Parlament, drept pentru care nu știm cum se va finaliza votul asupra bugetului. În orice caz, valoarea măsurilor de protecție socială anunțate de PSD se ridică la circa 3,4 miliarde lei, sumă care nu poate fi acoperită de buget, conform declarațiilor premierului.
