România ar putea avea primul indice al guvernanței corporative (IGC), un instrument care ar permite evaluarea și compararea anuală a guvernanței companiilor listate exclusiv pe baza informațiilor publice, identificarea bunelor practici și compararea companiilor pe baza acelorași criterii, fără a reduce guvernanța la un singur indicator, afirmă președinta CONAF, Cristina Chiriac.
Inițiativa lansată de Cristina Chiriac vine după ce a aceasta a realizat o cercetare a modului în care este aplicată Legea nr. 11/2025 privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate la Bursa de Valori București și propune dezvoltarea primului Indice al Guvernanței Corporative din România.
”Inițiativa pornește de la următoarea concluzie: reprezentarea femeilor în consiliile de administrație este un indicator important, dar nu poate descrie singură calitatea guvernanței corporative. O companie poate respecta pragul legal privind diversitatea și, în același timp, să aibă mecanisme de conducere insuficient transparente. La fel, o societate poate rămâne temporar sub pragul legal, dar să funcționeze după reguli solide de guvernanță. Guvernanța corporativă nu poate fi evaluată printr-un singur procent. Avem nevoie de un instrument care să urmărească anual modul în care evoluează transparența, responsabilitatea și structura conducerii companiilor listate. Dacă piața măsoară în fiecare an performanța financiară, poate măsura și calitatea guvernanței. Indicele propus ar urmări cinci componente fundamentale: transparența structurii de conducere, separarea funcțiilor și distribuția puterii în companie, continuitatea și reînnoirea consiliului de administrație, diversitatea structurii de conducere și calitatea conformării la principiul ‘aplici sau explici”, detaliază Cristina Chiriac, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, metodologia indicelui identifică și un nucleu comun de informații privind guvernanța corporativă, care ar putea sta la baza unei raportări mai uniforme și mai comparabile între emitenți.
”În prezent, deși legislația impune publicarea și transmiterea unor informații privind structura organelor de conducere și guvernanța corporativă, acestea sunt prezentate în documente diferite și în formate neuniforme, ceea ce îngreunează comparația între societăți și urmărirea evoluției în timp. Informațiile necesare pentru construirea primei versiuni a indicelui se regăsesc, în mare parte, în documentele pe care emitenții le publică deja. Problema nu este absența totală a datelor, ci faptul că acestea sunt dispersate, neuniforme și dificil de comparat. Indicele nu presupune, în forma sa inițială, obligații suplimentare pentru companii. El utilizează informațiile pe care emitenții le publică deja și le organizează într-o metodologie unitară, transparentă și reproductibilă. Inițiativa este prezentată în cadrul cercetării ‘Legea care nu se aplică’, care analizează toate cele 85 de societăți emitente de acțiuni admise la tranzacționare pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București și propune, pe lângă evaluarea aplicării Legii nr. 11/2025, dezvoltarea unui mecanism permanent de monitorizare a guvernanței corporative în România. Nu putem îmbunătăți ceea ce nu măsurăm. Un indice public, construit exclusiv din informații verificabile, ar oferi investitorilor, companiilor și autorităților o imagine comparabilă asupra modului în care evoluează guvernanța corporativă de la un an la altul’, concluzionează Cristina Chiriac.
Datele utilizate în cercetarea ‘Legea care nu se aplică’ provin exclusiv din documente publice: rapoarte anuale, rapoarte curente, hotărâri ale adunărilor generale și alte documente publicate de emitenți la Bursa de Valori București, se menționează în comunicatul citat.
