Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase din România solicită înghețarea creșterii cu 10% a accizelor la băuturile spirtoase programată pentru 1 ianuarie 2026 și demararea unei reforme a sistemului de accizare a alcoolului, avertizând că actualul calendar de majorări va avea efecte economice și sociale grave.
Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, Asociația Patronală Spirits România atrage atenția că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 141/2025, accizele la băuturile spirtoase au crescut deja cu 4,4% la 1 ianuarie 2025 și cu 10% la 1 august 2025, urmând o nouă majorare cu 10% de la începutul anului viitor. Astfel, creșterea cumulată a accizei va depăși 26% într-un interval de 12 luni, susține organizația.
Potrivit producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase, noua majorare ‘va avea consecințe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă și va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase’.
‘Șocul unei noi creșteri semnificative a accizelor va duce la pierderea mai multor mii de locuri de muncă și va avea un impact catastrofal nu doar asupra producătorilor locali de băuturi spirtoase, ci și asupra întregului lanț valoric al industriilor conectate. Sectorul ospitalității și industria HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele) se vor confrunta cu consecințe severe, deoarece prețurile mai mari reduc cererea consumatorilor, forțând companiile să reducă personalul, să reducă programul de funcționare sau să se închidă complet’, se menționează în scrisoarea deschisă.
Majorarea va avea efecte profund negative și pe plan social, conducând la o proliferare a băuturilor contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea, ducând chiar la pierderi de vieți omenești. De altfel, conform unei cercetări Roland Berger realizate în anul 2025, între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat, fiind asociat producției ilegale, contrabandei sau produselor contrafăcute.
‘Industria noastră reprezintă un pilon important al economiei României – susține zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură la ospitalitate. Conform unui studiu de piață realizat de Roland Berger, în 2024 sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a județelor precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 de milioane de euro) și impactul indus (199 de milioane de euro) asupra altor domenii ale economiei. Sectorul băuturilor spirtoase susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții și 4.400 induse în sectoare conexe’, se arată în scrisoarea deschisă.
De altfel, sectorul băuturilor spirtoase aduce 60% din încasările anuale din accizele la alcool (față de doar 40% acum 10 ani), deși reprezintă numai 25% din consum.
‘Mai mult, sectorul nostru a contribuit aproape exclusiv la creșterea veniturilor din accizele la alcool în ultimul deceniu’, mai spun membrii Spirits.
Asociația subliniază că industria spirtoaselor dorește să rămână un contributor serios la economie, dar consideră că acest lucru trebuie făcut într-un mod echitabil.
‘Deși suntem dornici să continuăm să contribuim la economie și la reducerea deficitului fiscal, suntem fermi în privința faptului că acest lucru trebuie să fie făcut în mod eficient și echitabil. Reiterăm că veniturile colectate de stat din accizele aplicabile băuturilor spirtoase au înregistrat deja o scădere de 4% (aproximativ 44,28 milioane lei) în primele zece luni ale anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, în ciuda creșterii nivelului accizelor cu 14,84% în acest an. Această tendință va continua și se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creștere a accizelor nu va fi înghețat’, atenționează Spirits România.
În plus, Asociația reamintește și precedentul din 2013, când o creștere de 34% a accizelor a dus la o scădere cu 20% a consumului taxat și la o creștere semnificativă a pieței negre, cu un impact limitat asupra veniturilor bugetare.
‘În acest context, Spirits cere înghețarea majorării de accize de la 1 ianuarie 2026, dar și reformarea sistemului de accizare, prin corelarea accizelor cu conținutul de etanol, reducerea diferențelor între categorii de produse și introducerea unui unui mecanism de ajustare al ratelor accizelor predictibil, bazat pe indicele mediu al prețurilor de consum și condițiile economice ale pieței. Acest lucru poate aduce statului venituri cu sute de milioane lei mai mult decât în prezent’, se mai arată în comunicat.
Și Asociația Berarii României a avertizat că o nouă creștere de acciză cu 10%, de la 1 ianuarie, va fi ‘aproape imposibil de suportat’ de sectorul berii, în condițiile în care consumul va scădea sub capacitatea de producție.
Directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a declarat, pentru AGERPRES, că piața berii probabil că va închide anul 2025 cu o scădere de 2 – 5%, ajungând la un minim istoric, sub 14,5 milioane de hectolitri, iar efectele vor însemna taxe și impozite colectate la bugetul statului mai mici cu 50 de milioane de euro și o posibilă pierdere de aproape 400 de locuri de muncă în sectoarele conexe, respectiv agricultură, industria ospitalității, HoReCa.
Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2026, accizele la alcool etilic vor crește la 5.848,49 lei/hl de alcool pur, iar la cel produs în micile distilerii la 2.924,23 lei/hl, față de 5.316,81 lei/hl și, respectiv 2.658,39 lei/hl, în prezent.
La bere, acciza urcă la 5,83 lei/hl grad Plato, de la 5,30 lei.
