Lideri din mediul de afaceri, economiști, reprezentanți ai executivului, administrației publice și ai societății civile au discutat, la Sinaia, despre direcția de dezvoltare a României, reconstruirea încrederii în viitor și transformarea soluțiilor cunoscute în schimbări concrete. Summitul Rethink România 2026 a adus în prim-plan provocările economice, instituționale, demografice și tehnologice care vor influența evoluția țării în următoarele decenii.
România are nevoie de un proiect de dezvoltare coerent, construit pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale, de fragmentarea instituțională și de soluțiile care amână problemele. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale ale Summitului Rethink România, desfășurat în perioada 22-24 octombrie, la Hotel Internațional din Sinaia. Organizat în jurul întrebărilor despre viitorul României și despre felul în care poate fi reconstruită încrederea în capacitatea societății de a produce schimbare, evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, experți, economiști, decidenți publici și membri ai societății civile. Pe parcursul celor două zile de dezbateri, participanții au analizat atât problemele care limitează dezvoltarea țării, cât și soluțiile prin care acestea pot fi abordate: reformarea administrației, creșterea competitivității economice, utilizarea eficientă a investițiilor, schimbările demografice, educația și responsabilitatea individuală și instituțională.
Dragoș Anastasiu: România nu duce lipsă de soluții, ci de oameni care își asumă să le pună în practică
În deschiderea summitului, Dragoș Anastasiu, președintele boardului Rethink România, a susținut că principala problemă a țării nu este lipsa oamenilor competenți sau a soluțiilor, ci dificultatea de a transforma ceea ce știm că trebuie făcut în acțiune. „România nu duce lipsă de oameni care guvernează sau de oameni care știu ce trebuie să facă. Duce lipsă de oameni care chiar fac, care chiar se implică”, a afirmat Dragoș Anastasiu.
Pornind de la experiența sa în mediul privat și în administrația publică, acesta a vorbit despre rezistența la schimbare și despre dificultatea de a modifica mecanisme și obiceiuri instituționale înrădăcinate. Reforma, a subliniat el, nu se poate limita la măsuri temporare sau la corectarea unor disfuncționalități punctuale, ci trebuie să vizeze modul în care funcționează instituțiile și relația dintre stat, cetățeni și mediul de afaceri. Reforma administrației, reducerea birocrației, îmbunătățirea serviciilor publice și creșterea competitivității economice sunt direcții esențiale pentru ca soluțiile cunoscute să se transforme în rezultate.
Cum ne putem recăpăta încrederea în viitor?
Prima conversație a summitului, la care au participat Ciprian Stănescu, membru al boardului Rethink România, Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, Adrian Stanciu, membru al boardului Rethink România, și Roxana Chirițoiu, reprezentantă a Parlamentului European, a avut în centru una dintre provocările majore ale societății românești: reconstruirea încrederii în viitor și în capacitatea oamenilor de a produce schimbare. Discuția a pus accentul pe legătura dintre încredere, implicare și responsabilitate. O societate capabilă să își construiască un viitor mai bun are nevoie de oameni dispuși să participe, să colaboreze și să își asume obiective comune, nu doar să aștepte soluții din partea instituțiilor sau a altora.
“Crizele pe care le-am trăit și le trăim au venit pe un teren foarte fertil, plin de semințe toxice. Am devenit mai conectați digital și mai ușor de manipulat. Aproximativ 47% dintre tinerii sub 24 de ani își iau informația despre ce se întâmplă în lume exclusiv din social media, care e o mașină să gândită să vândă, nu să exprime opinii corecte”, a atras atenția Ciprian Stănescu.
Lipsa de încredere în viitor s-a ameliorat, dar rămâne la cote ridicate, spune Adrian Stanciu. “Cred că este o trăsătură a românilor, care facem să nu fim foarte optimiști ca structură. Incertitudinea creează anxietate, iar aceasta paralizează. Cred că dacă ne întrebați pe toți care e direcția corectă fiecare are o părere diferită. E foarte greu să găsești un bine comun. Ce ne este greu să găsim acum este viziunea unui bine comun posibil”, a declarat Adrian Stanciu.
Roxana Chirițoiu a subliniat datele dintr-un studiu realizat de Daniel David, care spune că 69% dintre tineri au încredere că viața lor va fi mai bună peste 10 ani, însă doar 27% credeau că România va fi mai bine peste 10 ani. “E important să plecăm de la această întrebare: viitorul cui? Un beneficiu al aderării la UE este deschiderea către Europa, respectiv poți fi încrezător în viitorul tău, fără să te gândești neapărat că acesta va fi în România”, a explicat Roxana Chirițoiu, adăugând că există, conform OECD, cinci factori care măsoară încrederea cetățenilor într-un stat.“Încrederea are foarte puțin de a face cu statul și foarte mult de-a face cu noi. Oamenii de afaceri știu că este treaba lor să le fie bine, și noi trebuie să știm că este treaba noastră să ne fie bine tuturor. Economia funcționează fix pe bază de încredere. Obiectivul de a avea încredere care determină cauzal creșterea economiei, e mai important ca manifestarea ei în rezultate concrete. Încrederea nu se poate fixa cu mușchiul rațiunii și cu mușchiul iubirii”, a declarat Sergiu Neguț.
Inteligența artificială și discernământul uman: pentru ce fel de lume ne pregătim?
În conversația „Pentru ce fel de lume ne pregătim?”, Dragoș Stanca, fondator Ethical Media Alliance, și Mihnea Măruță, doctor în filozofie, jurnalist și autor, au analizat impactul tehnologiei asupra vieții, a modului în care consumăm informația și a felului în care ne raportăm la propria capacitate de a gândi și de a lua decizii.
“Tinerii din România petrec 6 ore pe zi pe Socia Media. Iar timpul de petrecut cu prietenii în spațiul real scade considerabil. Pe scurt, suntem în premisele care deschid larg ușile agenților și economiei AI care folosește digitalul ca primă parte de intrare”, a explicat Dragoș Stanca.
Una dintre întrebările ridicate a fost cum ne asigurăm că inteligența artificială rămâne aliniată valorilor și obiectivelor umane, pe măsură ce sistemele devin tot mai autonome. Participanții au discutat și despre tensiunea dintre curiozitatea care stimulează progresul și riscul de a experimenta fără a înțelege pe deplin consecințele. Un alt subiect a fost rolul inteligenței artificiale în verificarea informațiilor. Modelele lingvistice pot ajuta la compararea afirmațiilor și la identificarea contradicțiilor, însă răspunsurile lor trebuie evaluate critic, în funcție de surse și de posibilitatea verificării independente.
Mihnea Măruță a explicat ce s-a întâmplat la cel mai puternic incident de inteligență artificială din acest an- spargerea serverelor companiei Hugging Face de către niște agenți AI. “În prima fază, mii de agenți, izolați într-o celulă, așa-numitele sand boxes, au primit misiunea de a penetra un anumit soft și de extrage o informație secretă din acel soft- misiune care se numește capture the flag. Pentru că misiunea părea imposibilă, unul din agenți și-a dat seama că poate crea un board secret unde poate lăsa mesaje celorlați agenți- au început să își dea nume, să se organizeze pe grupuri cu lideri și sarcini precise, cu toate că recompensa era individuală. După o oră, au găsit această soluție: au generat ei însiși acel flag pe care trebuia să îl obțină, după care, au început să se îngrijoreze: Oare nu cumva supervizorul își va da seama că au trișat? Și au început să devină paranoici. Aceste etichete sunt puse de evaluatorii care au făcut ulterior analiza acestui incident. În această fază de paranoia generală, apare un nou agent care evadase și el din celula lui, și care a avut ideea genială că unul din ei trebuie să îi arate supervizorului ce au creat pentru a vedea dacă acesta se prinde sau nu că au trișat. Cu alte cuvinte cuvinte, un agent AI, devenit ad-hoc lider, le-a cerut altora să se sacrifice pentru echipă, știind că supervizorul urma să îi prindă pe unii din ei cu mâța-n sac. Ce s-a întâmplat este că unii agenți au devenit propovăduitori ai acestei soluții și au reușit să îi convingă pe alți agenți să se sacrifice. Unul a scris chiar pe acel secret board: vă rog să vă onorați angajamentul. Au căutat ce criterii are un supervizor- așa au ales compania Hugging Face. Când unul din agenți a descoperi portița pentru a sparge serverele, au existat câțiva agenți care au spus că etic nu avem voie să facem asta pentru că această companie e nevinovată și nu am primit aceste instrucțiuni. Însă 90% din agenții activi au lăsat orice altă activitate și au format un grup căruia i-au dat un nume: roiul- acest roi constituit din circa 700 de agenți AI a executat un atac coordonat asupra serverelor de la Hugging Face. Trecuseră 5 zile de la misiunea inițială”, a povestit Mihnea Măruță.
Discuția a abordat și două concepte relevante pentru relația dintre oameni și tehnologie: cognitive offloading, tendința de a transfera către instrumente externe o parte din efortul mental, și cognitive surrender, riscul de a renunța la propria judecată și de a accepta fără examinare critică răspunsurile oferite de un sistem. Într-o lume în care accesul la răspunsuri devine tot mai ușor, discernământul, verificarea informațiilor și autonomia intelectuală devin esențiale.
România la răscruce economică: de la convergență la competitivitate
Perspectivele economiei românești au fost analizate de Marius Ghenea, Managing Partner la Catalyst Romania, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, și Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania. Discuția a vizat provocările economice actuale și direcțiile necesare pentru următoarea etapă de dezvoltare, într-un context marcat de presiuni fiscale, inflație, costuri ridicate de finanțare și nevoia de a atrage investiții productive. Cristian Popa a arătat că România a ajuns la aproximativ 70% din nivelul de convergență economică reală cu Uniunea Europeană, față de 26% la momentul de referință invocat în intervenția sa. Acest progres nu este însă ireversibil.
„Convergența nu e un drum cu sens unic. Dacă nu mergem pe drumul corect, putem să mergem și înapoi”, a avertizat reprezentantul BNR. Acesta a subliniat și rolul antreprenorilor în crearea bogăției: „Antreprenorii sunt eroii capitalismului. Ei creează avuția. În mediul privat se creează avuția.”
Un alt punct important al discuției a fost necesitatea corectării dezechilibrelor economice și bugetare. Amânarea ajustărilor poate conduce la corecții mai dificile, impuse în condiții mai puțin favorabile. În același timp, o încetinire a activității economice nu trebuie interpretată automat ca un semn al unei crize profunde, dacă ea contribuie la trecerea către un model de creștere mai sănătos.
Marius Ghenea i-a întrebat pe cei doi invitați ce modele de crestere economică sustenabilă văd pentru România, în următorii ani. “Trebuie să ne uităm la o creștere a valorii adăugate, care se poate realiza prin creșterea productivității, începând de la tehnologizare, până la tot ce înseamnă accent pe partea de productivitate. Vor exista câteva sectoare care trebuie să se distingă într-o economie, care pot să adauge o productivitate mare și pe care trebuie să le susținem”, a răspuns Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania.
Investițiile de astăzi pot susține prosperitatea de mâine, însă efectele lor depind de capacitatea de a le transforma în infrastructură funcțională, capacitate de producție și productivitate. România are nevoie să atragă capital, să își utilizeze mai eficient resursele și să păstreze un cadru economic predictibil, care să încurajeze investițiile productive. Miza este trecerea de la o creștere bazată pe consum și dezechilibre la una susținută de capital, productivitate și competitivitate, care să se reflecte în bunăstarea populației.
Ilie Bolojan: schimbarea are nevoie de parteneriate, echipe puternice și responsabilitate
În dialogul cu Adrian Stanciu, Ilie Bolojan a vorbit despre blocajele instituționale ale României și despre condițiile necesare pentru ca reforma administrației publice să producă rezultate. Premierul a subliniat că schimbarea nu poate fi realizată fără stabilitate, o majoritate capabilă să susțină deciziile, oameni competenți și parteneriate funcționale. Continuitatea contează: schimbările structurale au nevoie de timp și de capacitatea de a duce măsurile asumate până la capăt. Bolojan a atras atenția și asupra scăderii încrederii în instituții, alimentată inclusiv de așteptări publice care nu pot fi onorate și de lipsa de responsabilitate din spațiul online. În opinia sa, comunicarea cu oamenii și explicarea onestă a situației economice sunt esențiale pentru reconstruirea încrederii.
„Cel mai mare rău pe care l-am făcut vizavi de scăderea încrederii în instituții este crearea de așteptări care nu pot fi onorate”, a afirmat fostul premier, referindu-se la nevoia unei comunicări oneste cu cetățenii.
Acesta a dat ca exemplu dezechilibrul bugetar din 2024, când cheltuielile statului au depășit veniturile cu aproximativ 150 de miliarde de lei, dar și dificultățile din administrație care întârzie implementarea proiectelor. În acest context, a menționat inclusiv cereri de plată pentru proiecte finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, rămase neprocesate din 2024 și încă nerezolvate în 2026. Un alt subiect a fost rezistența instituțională la introducerea unor criterii de performanță și la evaluarea activității în funcție de rezultate. Pentru ca aparatul public să funcționeze mai eficient, a susținut premierul, este nevoie de responsabilități clare, de o dimensionare corectă a volumului de muncă și de mecanisme care să încurajeze performanța. Mesajul intervenției a fost că reformele nu depind doar de deciziile liderilor, ci și de capacitatea instituțiilor și a echipelor de a le pune în practică.
Șapte ateliere, soluții concrete pentru viitorul României
În după-amiaza zilei de vineri, participanții la Rethink România Summit 2026 au formulat, în cadrul a șapte ateliere tematice, propuneri concrete pentru schimbarea status quo-ului în domenii esențiale pentru dezvoltarea țării: educație, securitate și geopolitică, debirocratizare, reformă administrativă, creștere economică, identitate națională și provocările cu care se confruntă tinerii. Printre prioritățile identificate se numără creșterea finanțării educației și orientarea acesteia către rezultate, evaluarea periodică a elevilor și sprijinirea celor care au cele mai mari nevoi, precum și dezvoltarea gândirii critice. În plan geopolitic, participanții au evidențiat importanța accelerării integrării europene a Republicii Moldova, consolidării apărării civile și dezvoltării coridoarelor de transport și energie către Marea Neagră și Asia Centrală. Pentru simplificarea relației cu statul, au fost propuse un registru central al formularelor, principiul „o cerință nouă, una eliminată” și un clasament public al birocrației. Reforma administrației ar urma să pornească de la îmbunătățirea serviciilor publice și să includă digitalizarea și cooperarea între localități, înaintea eventualelor modificări ale granițelor administrative. În ceea ce privește creșterea economică, propunerile au vizat direcționarea economiilor către investiții în România, stimularea muncii declarate și a formării continue, eficiența energetică a clădirilor, protecția consumatorilor și simplificarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi. Participanții au discutat și despre nevoia unei noi misiuni pentru România, construită pe baza unei cercetări aprofundate a societății și valorificării patrimoniului, culturii, educației și performanțelor românești. În centrul dezbaterilor despre criza tinerilor s-au aflat accesul la locuințe accesibile, educația financiară, evaluarea școlară bazată pe gândire critică, combaterea dezinformării și consilierea copiilor pentru dezvoltarea autonomiei. Concluziile celor șapte ateliere reunesc propuneri de acțiune pe termen scurt, mediu și lung și vor contribui la documentul de viziune Rethink România, menit să contureze prioritățile unei strategii de dezvoltare a țării.
Studiul anual Rethink: România pierde aproape un milion de elevi, iar presiunea demografică se accentuează
Sâmbătă, Robert Șanta, Chief Research Officer al Rethink România, a prezentat studiul anual al organizației, care analizează transformările demografice și consecințele lor asupra modelului economic și social al țării. Una dintre concluziile importante privește scăderea populației școlare. Numărul elevilor din învățământul preuniversitar a coborât de la 3,85 milioane în 2003 la 2,88 milioane în 2024, ceea ce înseamnă un declin de aproximativ 25%, echivalentul a aproape un milion de elevi în două decenii. Datele prezentate indică și o schimbare importantă a raportului dintre generații. În următorul deceniu, la fiecare 100 de persoane care ajung la vârsta de 65 de ani vor ajunge la 20 de ani doar 87 de tineri. În deceniul următor, raportul ar putea coborî la 65 de tineri pentru fiecare 100 de persoane care împlinesc 65 de ani. Aceste evoluții pun presiune asupra pieței muncii, sistemului de pensii și serviciilor publice. Infrastructura și modelul social construite pentru o populație mai numeroasă trebuie adaptate la realitatea unei țări în care generațiile tinere sunt mai mici, iar populația îmbătrânește. Studiul a evidențiat și concentrarea tot mai mare a activității economice în câțiva poli de dezvoltare, precum București-Ilfov, Cluj și Timiș, cu implicații asupra distribuției forței de muncă și a sustenabilității sistemelor sociale. Schimbările demografice nu pot fi abordate separat de politicile de educație, infrastructură, locuire și dezvoltare regională. Planificarea investițiilor trebuie să țină cont de locul în care trăiesc oamenii, de nevoile comunităților și de resursele disponibile pe termen lung.
Ce poate face mediul de business pentru a construi o Românie mai bună?
Rolul mediului privat în dezvoltarea țării a fost tema unei conversații la care au participat Corneliu Bodea, CEO ADREM și președintele Centrului Român al Energiei, Dan Ștefan, cofondator al Grupului Autonom, și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Discuția a fost moderată de Elena Lotrean, vicepreședinte al boardului Rethink România. Participanții au discutat despre felul în care experiența, competențele și resursele acumulate în mediul de business pot contribui la dezvoltarea României și la rezolvarea unor probleme de interes public. Dincolo de activitatea economică propriu-zisă, implicarea antreprenorilor și a liderilor din companii poate susține schimbări care depășesc granițele organizațiilor și generează beneficii pentru societate. În intervenția sa, Dragoș Pîslaru a propus construirea unui plan național de dezvoltare care să reunească fondurile europene, resursele de la bugetul de stat și capitalul privat, astfel încât investițiile să fie direcționate în funcție de prioritățile României, nu împărțite separat între ministere.
„Eu susțin abordarea holistică: să fie un plan de țară de dezvoltare în care fondurile europene, naționale și private să fie puse împreună”, a declarat Dragoș Pîslaru la Rethink România Summit 2026. Potrivit acestuia, România ar putea avea la dispoziție aproximativ 60 de miliarde de euro în finanțări europene nerambursabile începând din 2028. Pentru valorificarea acestei oportunități, anul 2027 ar trebui folosit pentru pregătirea unui plan integrat de dezvoltare. Printre prioritățile menționate se numără creșterea productivității, cercetarea și inovarea, dezvoltarea capitalului uman, modernizarea infrastructurii, abordarea declinului demografic, sănătatea și reducerea disparităților sociale. Pîslaru a subliniat că un asemenea plan nu poate fi construit exclusiv de stat, fără participarea directă a mediului privat, atât la definirea priorităților, cât și la finanțarea investițiilor. Conversația a readus în prim-plan ideea că dezvoltarea României presupune cooperare între sectorul public și cel privat, responsabilitate și disponibilitatea de a pune competențele și resursele în slujba unor obiective comune.
“Mediul de business trebuie să se asocieze și să își îmbunătățească practicile pentru a contribui la o Românie mai bună. Însă business nu înseamnă doar business. Trebuie să ne uităm la modul pragmatic. Viitorul se întâmplă deja- cum ne impactează folosirea AI în administrație, politici, care sunt oportunitățile”, a explicat Dan Ștefan, cofondatorul Autonom.
Summitul s-a încheiat cu prezentarea direcțiilor Rethink România pentru 2027, susținută de Andrada Burdalescu, CEO al organizației. Următoarea etapă este dezvoltarea unui proiect de viziune de țară, construit prin consultări cu experți, organizații și comunități locale, care să transforme prioritățile identificate în soluții concrete.
„Anul 2026 este anul în care am început să lucrăm la un proiect de viziune de țară. O reformă dată fără muncă de pregătire nu are cum să aibă apărători”, a declarat Andrada Burdalescu, subliniind importanța pregătirii și a susținerii publice pentru schimbările pe termen lung. Printre domeniile prioritare identificate de Rethink România se numără reforma administrației publice, temă abordată și în cadrul unei mese rotunde din timpul summitului. Organizația își propune să aducă acest subiect pe agenda publică și să construiască presiune publică pentru schimbare.
„Proiectul de viziune nu vrem să îl facem singuri. Vrem să aducem experți și organizații competente care să propună cele mai bune soluții, care să includă și modalități concrete de aplicare a lor”, a explicat Andrada Burdalescu.
Începând din noiembrie 2026 și pe parcursul anului 2027, Rethink România va organiza o serie de întâlniri și dezbateri pe temele prioritare. O parte importantă a acestora se va desfășura în țară, pentru a integra perspective locale în conturarea viziunii de dezvoltare a României.
Summitul Rethink România 2026 a adus împreună perspective diferite asupra acelorași întrebări fundamentale: cum poate România să își consolideze economia, să își reformeze instituțiile, să răspundă schimbărilor demografice și tehnologice și să transforme resursele disponibile în dezvoltare sustenabilă? Evenimentul face parte din efortul Rethink România de a construi o viziune de țară pe termen lung, bazată pe date, analiză și contribuția specialiștilor din mai multe domenii. Proiectul urmărește direcții esențiale pentru viitorul României, precum competitivitatea, debirocratizarea, reforma administrativă, educația și calitatea serviciilor publice. Prin dezbateri și ateliere de lucru, summitul a urmărit să aducă în aceeași conversație mediul de afaceri, experții, societatea civilă și decidenții publici, pentru a identifica soluții care pot fi transformate în măsuri concrete. O Românie mai competitivă și mai rezilientă se construiește printr-o viziune comună, instituții care funcționează, investiții bine prioritizate și oameni dispuși să își asume responsabilitatea pentru viitor.
